Skip to main content

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat. 



Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nordică a acestuia. Defrişările au avut cauze diverse, nu au fost toate legale, iar cele care au fost au servit mai multor necesităţi, de la simpla nevoie de lemn pentru diverse până la defrişări pentru construcţii sau alte tipuri de dezvoltări. 



Volumul lemnului recoltat, este al doilea indice pe care l-am abordat. Suceava a ramas cel mai defrişat judeţ, şi a ocupat un nedorit prim loc pe acest plan, după ce întainte judeţele cu cele mai predate păduri au fost pe rând Argeş, Braşov, Dâmboviţa. Volumul lemnului recoltat a crescut în mai multe judeţe din 2000 până în 2018. Aici se remarcă Arad, Bacău, Maramureş şi Mureş. Totuşi trebuie menţionat şi că în 2 judeţe, volumul lemnului recoltat are valori mai mici in 2018 faţă de 2000, cele 2 fiind Bihor şi Dâmboviţa.


Totuşi, ce mi se pare interesant este, dacă urmăriţi cifrele brute pentru aceşti ani, deşi diferenţele nu sunt semnificative, în aproape fiecare judeţ, fondul forestier este puţin mai mare în 2018, şi totuşi şi volumul de lemn recoltat este în creştere. Aparent, este expoatat mai mult lemn, dar avem păduri mai multe. Asta conform datelor. Daca după consultarea datelor explorăm puţin suprafaţa României cu Google Earth, vom avea altă impresie. 

Voie bună!

geogr. Adelin Lazăr

Comments

Popular posts from this blog

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca

Teledetecţie - nuanţe tomnatice

Se poate să ştiţi deja, dar vă mai spun. Am o pasiune pentru zona Zărneşti, pentru care o sa fac un post curând cu toate hărţile pe care le-am realizat cu UAT Zărneşti.  Revenind la subiectul nostru... mai apar pe net imagini satelitare, majoritatea dintre ele foarte frumoase, unele de-a dreptul splendi de. Mă uitam şi eu într-o zi pe o imagine satelitară care avea în centru Masivul Piatra Craiului. Am început să schimb combinaţiile de benzi spectrale... fără motiv, nu urmăream ceva anume, doar observam schimbari, ce sare şi nu sare în ochi în funcţie de combinaţia spectrală aleasă. Depinzând de zonă, momentul zilei, anotimp, anumite culori şi nuanţe se pot schimba... Evident că apa va avea mereu aceleaşi nuanţe, cum şi conferele vor rămâne mereu verzi, însă terenurile agricole în funcţie de culturi sau de perioada anului, pădurile de foioase de asemenea, îşi vor schimba caracteristicile. Aceste variabile trebuiesc ţinute minte în funcţie de analiza care urmează să fie făcută.  Cred to