The Geographic Eye

Se poate să ştiţi deja, dar vă mai spun. Am o pasiune pentru zona Zărneşti, pentru care o sa fac un post curând cu toate hărţile pe care le-am realizat cu UAT Zărneşti.  Revenind la subiectul nostru... mai apar pe net imagini satelitare, majoritatea dintre ele foarte frumoase, unele de-a dreptul splendi de. Mă uitam şi eu într-o zi pe o imagine satelitară care avea în centru Masivul Piatra Craiului. Am început să schimb combinaţiile de benzi spectrale... fără motiv, nu urmăream ceva anume, doar observam schimbari, ce sare şi nu sare în ochi în funcţie de combinaţia spectrală aleasă. Depinzând de zonă, momentul zilei, anotimp, anumite culori şi nuanţe se pot schimba... Evident că apa va avea mereu aceleaşi nuanţe, cum şi conferele vor rămâne mereu verzi, însă terenurile agricole în funcţie de culturi sau de perioada anului, pădurile de foioase de asemenea, îşi vor schimba caracteristicile. Aceste variabile trebuiesc ţinute minte în funcţie de analiza care urmează să fie făcută....

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

GIS-ul şi teledetecţia pot fi foarte bine folosite în agricultură, fie pentru un management mai bun al terenurilor, sau pentru analize de productivitate, sau orice studii. De altfel studenţii de la agronimie au nişte cursuri de GIS, şi probabil ei ştiu mai bine decât un geograf cum să utilizeze aceste tehnologii în scop agricol.  Mie îmi vin în minte mai multe chestii. Unele din ele le-am folosit şi eu, şi aici mă refer la hărţi cu date de vegetaţie sau Corine Land Cover, cum sunt cele din articolul dedicat judeţului Călăraşi, sau cartarea manuală a arealelor.  În afara acestor mijloace de se poate apela la diverse tehnici de teledetecţie cum ar fi NDVI şi derivatele, ARVI, SAVI, etc. dar şi o simpa imagine satelitară care să fie trecută în combinaţia de benzi, potrivită, poate fi foarte explicită.  De asemea se poate apela la alte imagini, clasificate supervizat sau nesupervizat.  Enable Ginger Cannot connect to Ginger Check your i...

Regiunea Vest este in top 3, cele mai bogate regiuni de dezvoltare din România. De fapt, se bate cu Regiunea Centru pentru un loc doi, situat la mare distantă de "leaganul civilaziţiei" al regiunilor de dezvoltare din toată lumea... Bucureşti - Ilfov.  Această regiune are toate treptele majore de relief şi de activităţi, de la zone de câmpie în vest,  şi ocupaţii agricole în judeţele Arad şi Timiş, până la ocupaţii specificile zonelor montane, pomicultură, turism montan, agro-turism şi altele. La îmbinarea celor două cu precădere, în zona de deal ce face tranziţia între şes şi munte sunt multe domenii viticole, care sunt prezente şi în zona de câmpie din vest, la Recaş, Buziaş, Silagiu, dar şi la Mâsca şi Păuliş.   Oraşele reşedinţă de judeţ, au şi ele un grad de dezvoltare destul de bun, este clar că Timişoara este lider, urmată de Arad. În cele două oraşe s-a mai păstrat o parte din industrie, sau au avut loc dinamici de tranziţie de la industrie grea la in...

Clasificarea nesupervizată este procesul în care rezultatele (grupări de pixeli cu caracteristici comune) se bazează pe analiza software a unei imagini fără ca utilizatorul să furnizeze clase de eșantion. Computerul folosește tehnici pentru a determina ce pixeli sunt înrudiți și îi grupează în clase. Maximul pe care îl poate face utilizatorul este să încerce să aleagă combinaţia de benzi potrivită, deci poate face mai multe teste, şi de asemnea poate alege numărul de clase.  Precizia, acurateţea, corectitudinea acestui proces, poate varia în funcţie de calitatea imaginii, combinaţia spectrală şi numărul de clase ales. Mai jos, două exemple.  1. Curtea de Argeş. O clasificare nesupervizată relativ corectă. 2. Buşteni. Clasificare nesupervizată, foarte vagă, unde formele nu se disting, mai degrabă, incorectă.  3. Zona Greaca, judeţul Giurgiu. Arată bine. E corectă. Cât de cât. *** două menţiuni*** . 1. Nu am reuşit în nici un fel să scot spa...

În clasificarea supravegheată, se selectează eșantioane de lucru și se clasifică imaginea pe baza probelor alese. Probele de formare sunt esențiale, deoarece acestea vor determina ce clasă moștenesc fiecare pixel din imaginea aleasă.  În ENVI, softul de teletedetecţie cu care lucrez eu aceste eşantioane se numesc ROI - "Regions of intrest" şi reprezintă o selecţie de zone, care pot si poligoane regulate sau neregulate, sau chiar pixeli pentru o mai buna precizie, unde fiecare tip de pixeli in funtie de nuanţă aparţine unei clase. De aceea, pentru o acurateţe mai mare recomand ca imaginile să fie trecute în fals color în funcţie de necesităţi.  Voie bună! geogr. Adelin Lazăr

Urban sprawl, nu are o traducere propriu zisă in limba română. Dar prin aceasta sintagmă se înţelege un fenomen de răspândire urbană necontrolată sau dispersie urbană. De-a lungul anilor acest fenomen şi-a făcut simţită prezenţa mai ales în Europa. A fost stiudiat de cercetători si care i-au atribuit şi o unitate de măsura, sub numele entropiei urbană adică grad de dezordine in dispunerea spaţiului construit in mediul urban. Tot în literatura de specialitate se precizează printre cauzele cele mai vizibile ale fenomenului de urban sprawl cel de „shapeless town” adică oraş fără formă. Am început să studiez fenomenul de urban sprawl mai mult atunci cand îmi elaboram licenţa. La licenţă, însă, am avut 4 hărţi, pe care le-am prezentat pe pagini diferite, urmând cursul temporal al lucrării.  Totuşi cea mai bună comparaţie, este dată de alăturarea a două hărţi, cu acelaşi perimetru/zonă, în ani diferiţi. Sunt diverse mijloace prin care poţi să identifici eventuala extindere, cont...

Zona Bucureştii Noi, din marginea Bucureştiului este foarte importantă. De unde aceasta afirmaţie? Bucureştii Noi adăposteşte o parcelare istorică... şi anume Parcelarea Bazilescu, care prevede o zonă cu terenuri parcelate egal undeva la 350  m² parcela. Parcelarea poartă numele juristului Nicolae Bazilescu.  Tot odată acolo se află domeniile Zarea dar şi distileria. Multe elemente de atunci au rămas şi astăzi. Linia de tramvai de astăzi este tot cea de atunci. Şi tot Bucureştii Noi a fost un bastion pentru comunişti, care construiau blocuri peste tot şi distrugeau caritere de case. Dar zona de case din Bucureştii Noi a rămas acolo. Asta după ce casele au fost înprejmuite cu aliniamente de blocuri. Faptul că este o zonă de casă se vede şi din reprezentarea cartografcă a regimului de înălţime.  Statutul zonei, cel de parcelare istorică reprezintă, desigur, nişte bariere pentru agenţii imboliari. În mod legal nu se pot alipi sau împărţi parcele. Aşa că cel puţin în s...

Stimabililor, după cum bine ştiţi, de la 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Vinieta Oxigen. Sanctiunile însă, se aplică de la 1 martie.  Pe scurt, tot ce EURO3 sau sub, ca normă de poluare va plăti o taxă. Taxa se va aplica şi pentru EURO4 dar din 2021. Mai mult, ce e sub EURO3 nu mai are voie deloc sa circule prin centrul oraşului chiar dacă plateşte taxa.  PMB, care probabil nu are printre angajaţi persoane cu competenţe de cartografiere, cu atât mai puţin geografi a instaurat ZACA. Acum, ZACA nu este un personaj rău din desene aminate aşa cum sună, ci este abrevierea pentru Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului.  Înainte să ne apucăm să discutăm o să va las mai jos o hartă... Cam asta este zona centrală în vederea PMB. Părţile proaste pe care le văd sunt următoarele:  - zona centrală cam trage stânga. (Cotroceni e un reper prea "vestic") - mă aşteptam ca limita sudică să fie Bld. Mărăşeşti. Dar ea merge până la Tineretului cu toate că îmi pl...

Acum ceva timp, a apărut un domn, care are un restaurant de fast food sau ceva de genul, cu o mişcare cu hashtag #sîeu, care se plângea că Moldova nu are nici măcar un km de autostradă.  Nu că în restul ţării am avea multe autostrăzi. Avem una până la Constanţa, şi încă două A1 respectiv A3 care sunt mai degrabă nişte segmente de drum de mare viteză.  Revenind la Moldova :   Ceea ce vedeţi mai sus, reprezintă toate drumurile din Moldova. Drumuri, naţionale, judeţene şi comunale. Aici nu sunt trecute drumurile de exploatare şi altele de acest tip. Dupa cum se observă sunt anumite locuri unde culoarea roşie este mai pregnantă. Acest lucru se petrece în jurul marilor oraşe dar vom reveni la această idee mai târtziu. Acum trebuie să trecem prin filtrul gândirii faptul că din drumurile cu roşu de mai sus doar câteva sunt drumuri principale, cu valori mari de tranzit. Pe lângă acest lucru trebuie luată în calcul şi calitatea drumurilor.  Ei, abia...

Mai jos vă voi prezenta două hărţi. Pe una dintre ele aţi mai vazut-o. Ambele au acelaşi scop (reliefarea utilizării terenului) şi ambele sunt făcute pe aceiaşi zonă. Judeţul Călărasi. Ceea ce vedeţi mai sus este varianta cea mai folosită, cea corectă, relizată cu datele Corine Land Cover pe anul 2012 şi care prezintă toate elementele din cadrul utilizării terenului. Procesul se face simplu ; se indroduc date CLC, se categorisesc ca mai apoi sa se introducă legenda şi să se înlăture elementele care nu corespund. La ea se mai adaugă, reţeaua hidrografică, reţeaua de transport dar şi numele localităţilor pentru o acurateţe mai mare.  Iar aceasta, este un experiment. Unul pe care cea mai multă lume îl va eticheta drept incorect. Ceea ce poate să fie adevărat. Însă la fel de adevărat este că per ansamblu ceea ce ne arată această hartă, ne arată şi cea de mai sus. A fost efectuată cu un layer de tip vector cu date despre vegetaţie care a fost împărţit după cum observaţi în ...

Ruta Bucureşti - Constanţa. Se poate face pe două feluri. Pe autostradă, sau pe Drumurile Naţionale DN3 şi DN3A. Dar noi toţi folosim autostrada. Pentru că dacă tot ne-au făcut-o, e si amintire de pe vremea lui "Ceao"... O amintire proastă dacă ne gândim cum arată tronsonul acela de autostradă azi. Tocmai pentru cum arată autostrada pe anumite tronsoane ar trebui să luam în calcul şi varianta veche. Ce vedeţi mai sus este imaginea per ansamblu. Vedeţi traseul relativ lipsit de sinuozitate şi paralel al celor două.Acest lucru a fost permis de condiţiile de relief pe care le vom accentua puţin, ceva mai jos. Într-adevăr autostrada are curbe deschise, largi, are două benzi şi limita de viteză la 130 km/h. Dar vara când se aglomerează încă de pe centură? Şi dacă nu ai treabă tocmai la Constanţa? Pentru ca daca vrei sa te duci la mare pe DN poate fi mai liber. Dar la Feteşti, tot se strică treaba. Dar cei care au treabă la Lehliu, Fundulea, Dâlga, Dor Mărunt, nu necesită ...

În cele ce urmează vom analiza judeţul Călăraşi din 3 perspective mai mult sau mai putin genreale. Judeţul este poziţionat în SE României, in regiunea de dezvoltare SUD-Muntenia, vecinii săi fiind Ilfov si Giurgiu la vest, Constanţa la est, Ialomiţa in nord iar la sud Bulgaria. Astfel : 1. Relieful :  Mai sus aveam ceea ce eu am denumit o hartă generală a judeţului, deoarece pe ea sunt reprezentate atât elementele ce ţin de infrastructura de transport cât şi reţeaua hidrografică.Relieful este unul de câmpie, iar la rândul lor câmpiile sunt grosso modo câmpii de subsidenţă ( vezi Câmpia Moştistei ). Reţeaua hidrografică este şi ea moderată nivelul ei de bază fiind Dunărea. Printre alte râuri care trec pe teritoriul judeţului amintim Argeşul şi Dâmboviţa, Cucuveanu, Zboiu, şi Mostiştea, desigur. La aceastea am putea adăuga şi o reţea mare de canale de irigaţii care apar ca date, şi pe care nu le-am trecut deoarece multe dintre ele nu funcţionează.  2. Utilizar...

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul.  În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori.  Astfel...  Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional.  Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos.  Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administ...

Data trecută am vorbit depsre fostul Rocar, fabrica de autobuze, trolee ş.a.m.d. Toate acestea aveau roţi, evident. :) Având roţi, aveau nevoie de anvelope. O bună parte din anvelope veneau de la Danubiana S.A, care producea cauciucuri pentru toate tipurile de autoturisme sau autoutilitare şi care şi exporta foarte mult. Atât anvelope cât si alte obiecte din cauciuc.  Uzina este situată pe DN4 (Bucureşti - Olteniţa), la marginea oraşului Popeşti Leordeni. Poziţia este foarte avantajoasă, mai ales în prezent fiind la numai 1 km, de Şoseaua de Centură şi având accesibilitate mare mai ales la Autostrada A2 spre Constanţa.  Numărul angajaţilor era de câteva mii, fiind şoferi, maşinişti, operatori chimişti, electricieni şi mecanici de mentenanţă, toţi lucrătorii fiind renumeraţi bine după cum spun anumite surse.  În articolul anterior vorbeam despre pattern-ul industriei româneşti... pe care l-a urmat şi Danubiana. A fost pusă jos de datorii, de o privatizare pr...

t Vorbind de Piaţa Progresul, prezenţa uzinei în zonă dezvoltase şi un microsistem economic, alături de Piaţa Ferentari. Este vorba de angajaţii uzinei care la 4 ieşeau din tură, iar cei care lucrau atunci în cele două pieţe povestesc cum se goleau tarabele în urma lor.  Pentru o perioada a fost singura uzină unde se fabricau diverse vehicule de transport persoane si marfa, fiind cunoscută pentru fabricarea autoutilitarelor TV (Tudor Vladimirescu) care au avut succes nu doar în ţară dar şi peste hotare în alte ţări din fostul bloc socialist, printre care Cehoslovacia, RDG, Ungaria, etc. Desigur, grosul producţiei a fost reprezentat de autobuze şi troleibuze. Cea mai buna periodă din viaţa uzinei a fost undeva în anii '80 ca după anul definitoriu 1989, uzina Rocar să urmeze patternul industrial de la nivel naţional şi să intre pe o pantă descendentă. Până la mijlocul anilor 90 exporturile sunt sistate, deşi anul 1991 promitea un nou început uzina devenind ...