The Geographic Eye

Mai jos, sunt ataşate 3 reprezentări grafice despre spaţiile verzi din sectorul 4. Prima dintre ele este o clasificare supervizată în 4 clase a sectotului 4, în care am vrut să scot în evidenţă zonele verzi, pe care mi-a plăcut să îî numesc informal "plămânii verzi" din sudul oraşului, deoarece în nord există alte spaţii verzi. Astfel aceste zone de vegetaţie, cu lacurile aferente, fiind vorba de Parcul Carol, Parcul Tineretului şi Delta Văcăreşti pe lângă utiliatea socială pe care o au, sunt benefice si pentru calitatea aerului. Fiind atât de aproape unul de altul şi formând o oarecare continuitate, în jurul lor acestea generează topoclimate.  Fiecare dintre cele 3 zone au o istorie care merita spusă pe larg, dar mă voi rezuma să trasez câteva repere :  - Parcul Carol a fost amenajat în urma demersul Ministrului Domeniilor Ion N. Lahovari, procesul desfăşurându-se pe durata a 6 ani până în 1906. Parcul fusese amenajat cu ocazia 40 de domnie a lui Carol I. A suferit 3 schimbă...

Regiunea Vest este in top 3, cele mai bogate regiuni de dezvoltare din România. De fapt, se bate cu Regiunea Centru pentru un loc doi, situat la mare distantă de "leaganul civilaziţiei" al regiunilor de dezvoltare din toată lumea... Bucureşti - Ilfov.  Această regiune are toate treptele majore de relief şi de activităţi, de la zone de câmpie în vest,  şi ocupaţii agricole în judeţele Arad şi Timiş, până la ocupaţii specificile zonelor montane, pomicultură, turism montan, agro-turism şi altele. La îmbinarea celor două cu precădere, în zona de deal ce face tranziţia între şes şi munte sunt multe domenii viticole, care sunt prezente şi în zona de câmpie din vest, la Recaş, Buziaş, Silagiu, dar şi la Mâsca şi Păuliş.   Oraşele reşedinţă de judeţ, au şi ele un grad de dezvoltare destul de bun, este clar că Timişoara este lider, urmată de Arad. În cele două oraşe s-a mai păstrat o parte din industrie, sau au avut loc dinamici de tranziţie de la industrie grea la in...

În cele ce urmează vom analiza judeţul Călăraşi din 3 perspective mai mult sau mai putin genreale. Judeţul este poziţionat în SE României, in regiunea de dezvoltare SUD-Muntenia, vecinii săi fiind Ilfov si Giurgiu la vest, Constanţa la est, Ialomiţa in nord iar la sud Bulgaria. Astfel : 1. Relieful :  Mai sus aveam ceea ce eu am denumit o hartă generală a judeţului, deoarece pe ea sunt reprezentate atât elementele ce ţin de infrastructura de transport cât şi reţeaua hidrografică.Relieful este unul de câmpie, iar la rândul lor câmpiile sunt grosso modo câmpii de subsidenţă ( vezi Câmpia Moştistei ). Reţeaua hidrografică este şi ea moderată nivelul ei de bază fiind Dunărea. Printre alte râuri care trec pe teritoriul judeţului amintim Argeşul şi Dâmboviţa, Cucuveanu, Zboiu, şi Mostiştea, desigur. La aceastea am putea adăuga şi o reţea mare de canale de irigaţii care apar ca date, şi pe care nu le-am trecut deoarece multe dintre ele nu funcţionează.  2. Utilizar...

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul.  În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori.  Astfel...  Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional.  Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos.  Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administ...

Data trecută am vorbit depsre fostul Rocar, fabrica de autobuze, trolee ş.a.m.d. Toate acestea aveau roţi, evident. :) Având roţi, aveau nevoie de anvelope. O bună parte din anvelope veneau de la Danubiana S.A, care producea cauciucuri pentru toate tipurile de autoturisme sau autoutilitare şi care şi exporta foarte mult. Atât anvelope cât si alte obiecte din cauciuc.  Uzina este situată pe DN4 (Bucureşti - Olteniţa), la marginea oraşului Popeşti Leordeni. Poziţia este foarte avantajoasă, mai ales în prezent fiind la numai 1 km, de Şoseaua de Centură şi având accesibilitate mare mai ales la Autostrada A2 spre Constanţa.  Numărul angajaţilor era de câteva mii, fiind şoferi, maşinişti, operatori chimişti, electricieni şi mecanici de mentenanţă, toţi lucrătorii fiind renumeraţi bine după cum spun anumite surse.  În articolul anterior vorbeam despre pattern-ul industriei româneşti... pe care l-a urmat şi Danubiana. A fost pusă jos de datorii, de o privatizare pr...

t Vorbind de Piaţa Progresul, prezenţa uzinei în zonă dezvoltase şi un microsistem economic, alături de Piaţa Ferentari. Este vorba de angajaţii uzinei care la 4 ieşeau din tură, iar cei care lucrau atunci în cele două pieţe povestesc cum se goleau tarabele în urma lor.  Pentru o perioada a fost singura uzină unde se fabricau diverse vehicule de transport persoane si marfa, fiind cunoscută pentru fabricarea autoutilitarelor TV (Tudor Vladimirescu) care au avut succes nu doar în ţară dar şi peste hotare în alte ţări din fostul bloc socialist, printre care Cehoslovacia, RDG, Ungaria, etc. Desigur, grosul producţiei a fost reprezentat de autobuze şi troleibuze. Cea mai buna periodă din viaţa uzinei a fost undeva în anii '80 ca după anul definitoriu 1989, uzina Rocar să urmeze patternul industrial de la nivel naţional şi să intre pe o pantă descendentă. Până la mijlocul anilor 90 exporturile sunt sistate, deşi anul 1991 promitea un nou început uzina devenind ...

Regiunea de dezvoltare sud are în componenţă judeţele : Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. La o primă vedere Regiunea Sud : Are cei mai mulţi km de autostradă, fapt care se datorează celor trei drumuri de acest tip ce tranvesează zona din spre Bucureşti (care nu face parte din Regiune) spre Piteşti, Ploieşti respectiv Constanţa ( care nici ea nu face parte din Regiunea Sud) În Regiunea Sud se întâlnesc toate tipurile de relief de la câmpii joase de subsidenţa cum ar fi Câmpia Titu, până la câmpii înalte (vezi Câmpia Înaltă a Piteştilor) , zone deluroase, subcarpatice dar şi zone montane ( Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Leaota) . Cele mai joase forme sunt în Lunca Dunării ( - 3, 5, 10 m) iar cele mai înalte sunt în zona montană şi depăsesc pe alocuri 2500 de metri. Relieful se împarte în două sectoare : sectorul montan şi deluros ce aparţine judeţelor Argeş, Prahova şi Ialomiţa care este caracterizat de altitudini mar...