The Geographic Eye

Mai jos, sunt ataşate 3 reprezentări grafice despre spaţiile verzi din sectorul 4. Prima dintre ele este o clasificare supervizată în 4 clase a sectotului 4, în care am vrut să scot în evidenţă zonele verzi, pe care mi-a plăcut să îî numesc informal "plămânii verzi" din sudul oraşului, deoarece în nord există alte spaţii verzi. Astfel aceste zone de vegetaţie, cu lacurile aferente, fiind vorba de Parcul Carol, Parcul Tineretului şi Delta Văcăreşti pe lângă utiliatea socială pe care o au, sunt benefice si pentru calitatea aerului. Fiind atât de aproape unul de altul şi formând o oarecare continuitate, în jurul lor acestea generează topoclimate.  Fiecare dintre cele 3 zone au o istorie care merita spusă pe larg, dar mă voi rezuma să trasez câteva repere :  - Parcul Carol a fost amenajat în urma demersul Ministrului Domeniilor Ion N. Lahovari, procesul desfăşurându-se pe durata a 6 ani până în 1906. Parcul fusese amenajat cu ocazia 40 de domnie a lui Carol I. A suferit 3 schimbă...

Mai jos vă voi prezenta două hărţi. Pe una dintre ele aţi mai vazut-o. Ambele au acelaşi scop (reliefarea utilizării terenului) şi ambele sunt făcute pe aceiaşi zonă. Judeţul Călărasi. Ceea ce vedeţi mai sus este varianta cea mai folosită, cea corectă, relizată cu datele Corine Land Cover pe anul 2012 şi care prezintă toate elementele din cadrul utilizării terenului. Procesul se face simplu ; se indroduc date CLC, se categorisesc ca mai apoi sa se introducă legenda şi să se înlăture elementele care nu corespund. La ea se mai adaugă, reţeaua hidrografică, reţeaua de transport dar şi numele localităţilor pentru o acurateţe mai mare.  Iar aceasta, este un experiment. Unul pe care cea mai multă lume îl va eticheta drept incorect. Ceea ce poate să fie adevărat. Însă la fel de adevărat este că per ansamblu ceea ce ne arată această hartă, ne arată şi cea de mai sus. A fost efectuată cu un layer de tip vector cu date despre vegetaţie care a fost împărţit după cum observaţi în ...

Judeţul Sibiu, din Regiunea de Dezvoltare Centru, situat in Transilvania, are o suprafaţă de 5.432 km². Vecinii săi sunt Braşov, Argeş, Vâlcea,Alba şi Mureş ( în sensul acelor de ceasornic) Din perspectivă economică este unul din cele mai dezvoltate judeţe din România şi unul din cele mai dezvoltate din Regiunea Centru. Numărul locuitorilor este de cca. 375000 de locuitori iar 147000 dintre aceştia se găsesc în reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume. Mai sus, avem o hartă cu judeţul, care conţine, cele mai importante localităţi, principalele axe de transport, unde remarcam Autostrada A1 (tronsonul Sibiu-Deva) dar şi alte drumuri naţionale printre care cele mai importante sunt  E81  ( Satu Mare - Zalău - Cluj - Sebeș -Sibiu- Râmnicu Vâlcea - Pitești) ;  E68  ( Arad - Deva - Sebeș -Sibiu- Făgăraș - Brașov ) ;  DN1  ( București - Ploiești - Brașov -Sibiu- Alba Iulia - Cluj - Orade a) ;  DN7  ( București - Râmnicu Vâlcea -Sibiu- Deva - ...

În cele ce urmează vom analiza judeţul Călăraşi din 3 perspective mai mult sau mai putin genreale. Judeţul este poziţionat în SE României, in regiunea de dezvoltare SUD-Muntenia, vecinii săi fiind Ilfov si Giurgiu la vest, Constanţa la est, Ialomiţa in nord iar la sud Bulgaria. Astfel : 1. Relieful :  Mai sus aveam ceea ce eu am denumit o hartă generală a judeţului, deoarece pe ea sunt reprezentate atât elementele ce ţin de infrastructura de transport cât şi reţeaua hidrografică.Relieful este unul de câmpie, iar la rândul lor câmpiile sunt grosso modo câmpii de subsidenţă ( vezi Câmpia Moştistei ). Reţeaua hidrografică este şi ea moderată nivelul ei de bază fiind Dunărea. Printre alte râuri care trec pe teritoriul judeţului amintim Argeşul şi Dâmboviţa, Cucuveanu, Zboiu, şi Mostiştea, desigur. La aceastea am putea adăuga şi o reţea mare de canale de irigaţii care apar ca date, şi pe care nu le-am trecut deoarece multe dintre ele nu funcţionează.  2. Utilizar...