The Geographic Eye

Se poate să ştiţi deja, dar vă mai spun. Am o pasiune pentru zona Zărneşti, pentru care o sa fac un post curând cu toate hărţile pe care le-am realizat cu UAT Zărneşti.  Revenind la subiectul nostru... mai apar pe net imagini satelitare, majoritatea dintre ele foarte frumoase, unele de-a dreptul splendi de. Mă uitam şi eu într-o zi pe o imagine satelitară care avea în centru Masivul Piatra Craiului. Am început să schimb combinaţiile de benzi spectrale... fără motiv, nu urmăream ceva anume, doar observam schimbari, ce sare şi nu sare în ochi în funcţie de combinaţia spectrală aleasă. Depinzând de zonă, momentul zilei, anotimp, anumite culori şi nuanţe se pot schimba... Evident că apa va avea mereu aceleaşi nuanţe, cum şi conferele vor rămâne mereu verzi, însă terenurile agricole în funcţie de culturi sau de perioada anului, pădurile de foioase de asemenea, îşi vor schimba caracteristicile. Aceste variabile trebuiesc ţinute minte în funcţie de analiza care urmează să fie făcută....

Clasificarea nesupervizată este procesul în care rezultatele (grupări de pixeli cu caracteristici comune) se bazează pe analiza software a unei imagini fără ca utilizatorul să furnizeze clase de eșantion. Computerul folosește tehnici pentru a determina ce pixeli sunt înrudiți și îi grupează în clase. Maximul pe care îl poate face utilizatorul este să încerce să aleagă combinaţia de benzi potrivită, deci poate face mai multe teste, şi de asemnea poate alege numărul de clase.  Precizia, acurateţea, corectitudinea acestui proces, poate varia în funcţie de calitatea imaginii, combinaţia spectrală şi numărul de clase ales. Mai jos, două exemple.  1. Curtea de Argeş. O clasificare nesupervizată relativ corectă. 2. Buşteni. Clasificare nesupervizată, foarte vagă, unde formele nu se disting, mai degrabă, incorectă.  3. Zona Greaca, judeţul Giurgiu. Arată bine. E corectă. Cât de cât. *** două menţiuni*** . 1. Nu am reuşit în nici un fel să scot spa...

În clasificarea supravegheată, se selectează eșantioane de lucru și se clasifică imaginea pe baza probelor alese. Probele de formare sunt esențiale, deoarece acestea vor determina ce clasă moștenesc fiecare pixel din imaginea aleasă.  În ENVI, softul de teletedetecţie cu care lucrez eu aceste eşantioane se numesc ROI - "Regions of intrest" şi reprezintă o selecţie de zone, care pot si poligoane regulate sau neregulate, sau chiar pixeli pentru o mai buna precizie, unde fiecare tip de pixeli in funtie de nuanţă aparţine unei clase. De aceea, pentru o acurateţe mai mare recomand ca imaginile să fie trecute în fals color în funcţie de necesităţi.  Voie bună! geogr. Adelin Lazăr

Ruta Bucureşti - Constanţa. Se poate face pe două feluri. Pe autostradă, sau pe Drumurile Naţionale DN3 şi DN3A. Dar noi toţi folosim autostrada. Pentru că dacă tot ne-au făcut-o, e si amintire de pe vremea lui "Ceao"... O amintire proastă dacă ne gândim cum arată tronsonul acela de autostradă azi. Tocmai pentru cum arată autostrada pe anumite tronsoane ar trebui să luam în calcul şi varianta veche. Ce vedeţi mai sus este imaginea per ansamblu. Vedeţi traseul relativ lipsit de sinuozitate şi paralel al celor două.Acest lucru a fost permis de condiţiile de relief pe care le vom accentua puţin, ceva mai jos. Într-adevăr autostrada are curbe deschise, largi, are două benzi şi limita de viteză la 130 km/h. Dar vara când se aglomerează încă de pe centură? Şi dacă nu ai treabă tocmai la Constanţa? Pentru ca daca vrei sa te duci la mare pe DN poate fi mai liber. Dar la Feteşti, tot se strică treaba. Dar cei care au treabă la Lehliu, Fundulea, Dâlga, Dor Mărunt, nu necesită ...

Judeţul Sibiu, din Regiunea de Dezvoltare Centru, situat in Transilvania, are o suprafaţă de 5.432 km². Vecinii săi sunt Braşov, Argeş, Vâlcea,Alba şi Mureş ( în sensul acelor de ceasornic) Din perspectivă economică este unul din cele mai dezvoltate judeţe din România şi unul din cele mai dezvoltate din Regiunea Centru. Numărul locuitorilor este de cca. 375000 de locuitori iar 147000 dintre aceştia se găsesc în reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume. Mai sus, avem o hartă cu judeţul, care conţine, cele mai importante localităţi, principalele axe de transport, unde remarcam Autostrada A1 (tronsonul Sibiu-Deva) dar şi alte drumuri naţionale printre care cele mai importante sunt  E81  ( Satu Mare - Zalău - Cluj - Sebeș -Sibiu- Râmnicu Vâlcea - Pitești) ;  E68  ( Arad - Deva - Sebeș -Sibiu- Făgăraș - Brașov ) ;  DN1  ( București - Ploiești - Brașov -Sibiu- Alba Iulia - Cluj - Orade a) ;  DN7  ( București - Râmnicu Vâlcea -Sibiu- Deva - ...

În cele ce urmează vom analiza judeţul Călăraşi din 3 perspective mai mult sau mai putin genreale. Judeţul este poziţionat în SE României, in regiunea de dezvoltare SUD-Muntenia, vecinii săi fiind Ilfov si Giurgiu la vest, Constanţa la est, Ialomiţa in nord iar la sud Bulgaria. Astfel : 1. Relieful :  Mai sus aveam ceea ce eu am denumit o hartă generală a judeţului, deoarece pe ea sunt reprezentate atât elementele ce ţin de infrastructura de transport cât şi reţeaua hidrografică.Relieful este unul de câmpie, iar la rândul lor câmpiile sunt grosso modo câmpii de subsidenţă ( vezi Câmpia Moştistei ). Reţeaua hidrografică este şi ea moderată nivelul ei de bază fiind Dunărea. Printre alte râuri care trec pe teritoriul judeţului amintim Argeşul şi Dâmboviţa, Cucuveanu, Zboiu, şi Mostiştea, desigur. La aceastea am putea adăuga şi o reţea mare de canale de irigaţii care apar ca date, şi pe care nu le-am trecut deoarece multe dintre ele nu funcţionează.  2. Utilizar...

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul.  În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori.  Astfel...  Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional.  Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos.  Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administ...

Data trecută am vorbit depsre fostul Rocar, fabrica de autobuze, trolee ş.a.m.d. Toate acestea aveau roţi, evident. :) Având roţi, aveau nevoie de anvelope. O bună parte din anvelope veneau de la Danubiana S.A, care producea cauciucuri pentru toate tipurile de autoturisme sau autoutilitare şi care şi exporta foarte mult. Atât anvelope cât si alte obiecte din cauciuc.  Uzina este situată pe DN4 (Bucureşti - Olteniţa), la marginea oraşului Popeşti Leordeni. Poziţia este foarte avantajoasă, mai ales în prezent fiind la numai 1 km, de Şoseaua de Centură şi având accesibilitate mare mai ales la Autostrada A2 spre Constanţa.  Numărul angajaţilor era de câteva mii, fiind şoferi, maşinişti, operatori chimişti, electricieni şi mecanici de mentenanţă, toţi lucrătorii fiind renumeraţi bine după cum spun anumite surse.  În articolul anterior vorbeam despre pattern-ul industriei româneşti... pe care l-a urmat şi Danubiana. A fost pusă jos de datorii, de o privatizare pr...

Regiunea de dezvoltare sud are în componenţă judeţele : Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. La o primă vedere Regiunea Sud : Are cei mai mulţi km de autostradă, fapt care se datorează celor trei drumuri de acest tip ce tranvesează zona din spre Bucureşti (care nu face parte din Regiune) spre Piteşti, Ploieşti respectiv Constanţa ( care nici ea nu face parte din Regiunea Sud) În Regiunea Sud se întâlnesc toate tipurile de relief de la câmpii joase de subsidenţa cum ar fi Câmpia Titu, până la câmpii înalte (vezi Câmpia Înaltă a Piteştilor) , zone deluroase, subcarpatice dar şi zone montane ( Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Leaota) . Cele mai joase forme sunt în Lunca Dunării ( - 3, 5, 10 m) iar cele mai înalte sunt în zona montană şi depăsesc pe alocuri 2500 de metri. Relieful se împarte în două sectoare : sectorul montan şi deluros ce aparţine judeţelor Argeş, Prahova şi Ialomiţa care este caracterizat de altitudini mar...