The Geographic Eye

Se poate să ştiţi deja, dar vă mai spun. Am o pasiune pentru zona Zărneşti, pentru care o sa fac un post curând cu toate hărţile pe care le-am realizat cu UAT Zărneşti.  Revenind la subiectul nostru... mai apar pe net imagini satelitare, majoritatea dintre ele foarte frumoase, unele de-a dreptul splendi de. Mă uitam şi eu într-o zi pe o imagine satelitară care avea în centru Masivul Piatra Craiului. Am început să schimb combinaţiile de benzi spectrale... fără motiv, nu urmăream ceva anume, doar observam schimbari, ce sare şi nu sare în ochi în funcţie de combinaţia spectrală aleasă. Depinzând de zonă, momentul zilei, anotimp, anumite culori şi nuanţe se pot schimba... Evident că apa va avea mereu aceleaşi nuanţe, cum şi conferele vor rămâne mereu verzi, însă terenurile agricole în funcţie de culturi sau de perioada anului, pădurile de foioase de asemenea, îşi vor schimba caracteristicile. Aceste variabile trebuiesc ţinute minte în funcţie de analiza care urmează să fie făcută....

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul.  În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori.  Astfel...  Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional.  Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos.  Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administ...

Data trecută am vorbit depsre fostul Rocar, fabrica de autobuze, trolee ş.a.m.d. Toate acestea aveau roţi, evident. :) Având roţi, aveau nevoie de anvelope. O bună parte din anvelope veneau de la Danubiana S.A, care producea cauciucuri pentru toate tipurile de autoturisme sau autoutilitare şi care şi exporta foarte mult. Atât anvelope cât si alte obiecte din cauciuc.  Uzina este situată pe DN4 (Bucureşti - Olteniţa), la marginea oraşului Popeşti Leordeni. Poziţia este foarte avantajoasă, mai ales în prezent fiind la numai 1 km, de Şoseaua de Centură şi având accesibilitate mare mai ales la Autostrada A2 spre Constanţa.  Numărul angajaţilor era de câteva mii, fiind şoferi, maşinişti, operatori chimişti, electricieni şi mecanici de mentenanţă, toţi lucrătorii fiind renumeraţi bine după cum spun anumite surse.  În articolul anterior vorbeam despre pattern-ul industriei româneşti... pe care l-a urmat şi Danubiana. A fost pusă jos de datorii, de o privatizare pr...

t Vorbind de Piaţa Progresul, prezenţa uzinei în zonă dezvoltase şi un microsistem economic, alături de Piaţa Ferentari. Este vorba de angajaţii uzinei care la 4 ieşeau din tură, iar cei care lucrau atunci în cele două pieţe povestesc cum se goleau tarabele în urma lor.  Pentru o perioada a fost singura uzină unde se fabricau diverse vehicule de transport persoane si marfa, fiind cunoscută pentru fabricarea autoutilitarelor TV (Tudor Vladimirescu) care au avut succes nu doar în ţară dar şi peste hotare în alte ţări din fostul bloc socialist, printre care Cehoslovacia, RDG, Ungaria, etc. Desigur, grosul producţiei a fost reprezentat de autobuze şi troleibuze. Cea mai buna periodă din viaţa uzinei a fost undeva în anii '80 ca după anul definitoriu 1989, uzina Rocar să urmeze patternul industrial de la nivel naţional şi să intre pe o pantă descendentă. Până la mijlocul anilor 90 exporturile sunt sistate, deşi anul 1991 promitea un nou început uzina devenind ...

Regiunea de dezvoltare sud are în componenţă judeţele : Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. La o primă vedere Regiunea Sud : Are cei mai mulţi km de autostradă, fapt care se datorează celor trei drumuri de acest tip ce tranvesează zona din spre Bucureşti (care nu face parte din Regiune) spre Piteşti, Ploieşti respectiv Constanţa ( care nici ea nu face parte din Regiunea Sud) În Regiunea Sud se întâlnesc toate tipurile de relief de la câmpii joase de subsidenţa cum ar fi Câmpia Titu, până la câmpii înalte (vezi Câmpia Înaltă a Piteştilor) , zone deluroase, subcarpatice dar şi zone montane ( Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Leaota) . Cele mai joase forme sunt în Lunca Dunării ( - 3, 5, 10 m) iar cele mai înalte sunt în zona montană şi depăsesc pe alocuri 2500 de metri. Relieful se împarte în două sectoare : sectorul montan şi deluros ce aparţine judeţelor Argeş, Prahova şi Ialomiţa care este caracterizat de altitudini mar...