The Geographic Eye

GIS-ul şi teledetecţia pot fi foarte bine folosite în agricultură, fie pentru un management mai bun al terenurilor, sau pentru analize de productivitate, sau orice studii. De altfel studenţii de la agronimie au nişte cursuri de GIS, şi probabil ei ştiu mai bine decât un geograf cum să utilizeze aceste tehnologii în scop agricol.  Mie îmi vin în minte mai multe chestii. Unele din ele le-am folosit şi eu, şi aici mă refer la hărţi cu date de vegetaţie sau Corine Land Cover, cum sunt cele din articolul dedicat judeţului Călăraşi, sau cartarea manuală a arealelor.  În afara acestor mijloace de se poate apela la diverse tehnici de teledetecţie cum ar fi NDVI şi derivatele, ARVI, SAVI, etc. dar şi o simpa imagine satelitară care să fie trecută în combinaţia de benzi, potrivită, poate fi foarte explicită.  De asemea se poate apela la alte imagini, clasificate supervizat sau nesupervizat.  Enable Ginger Cannot connect to Ginger Check your i...

Clasificarea nesupervizată este procesul în care rezultatele (grupări de pixeli cu caracteristici comune) se bazează pe analiza software a unei imagini fără ca utilizatorul să furnizeze clase de eșantion. Computerul folosește tehnici pentru a determina ce pixeli sunt înrudiți și îi grupează în clase. Maximul pe care îl poate face utilizatorul este să încerce să aleagă combinaţia de benzi potrivită, deci poate face mai multe teste, şi de asemnea poate alege numărul de clase.  Precizia, acurateţea, corectitudinea acestui proces, poate varia în funcţie de calitatea imaginii, combinaţia spectrală şi numărul de clase ales. Mai jos, două exemple.  1. Curtea de Argeş. O clasificare nesupervizată relativ corectă. 2. Buşteni. Clasificare nesupervizată, foarte vagă, unde formele nu se disting, mai degrabă, incorectă.  3. Zona Greaca, judeţul Giurgiu. Arată bine. E corectă. Cât de cât. *** două menţiuni*** . 1. Nu am reuşit în nici un fel să scot spa...

În clasificarea supravegheată, se selectează eșantioane de lucru și se clasifică imaginea pe baza probelor alese. Probele de formare sunt esențiale, deoarece acestea vor determina ce clasă moștenesc fiecare pixel din imaginea aleasă.  În ENVI, softul de teletedetecţie cu care lucrez eu aceste eşantioane se numesc ROI - "Regions of intrest" şi reprezintă o selecţie de zone, care pot si poligoane regulate sau neregulate, sau chiar pixeli pentru o mai buna precizie, unde fiecare tip de pixeli in funtie de nuanţă aparţine unei clase. De aceea, pentru o acurateţe mai mare recomand ca imaginile să fie trecute în fals color în funcţie de necesităţi.  Voie bună! geogr. Adelin Lazăr

Pentru pasionaţii de GIS, exista destule date pe net cu care poţi să lucrezi. De la Imagini satelitare cum ar fi cele de la Copernicus, Sentinel II sa fiu mai precis, până la diverse date raster dar şi seturi de date vectoriale. Aparent foştii studenţi de la Geografie sau de la alte facultati se plâng de faptul că în vremea în care ei erau studenti nu aveau date pe care sa lucreze şi să facă diverse studii.  Astăzi situaţia, este alta. Se pot găsi date pe net, date la rezoluţii mai mici sau mai mari, exista site-uri si platforme care au tutoriale si linkuri către site-uri de unde să descarci date, şi doar dacă nu vrei, nu ai cum să nu găseşti.  Datele de utilizare a terenului la nivel de detaliu oferite de cei de la Copernicus prin intermediul Agenţiei Europene de Mediu sunt foarte bune pentru analize de planificare urbana, şi pot fi folosite de la nivelul unui oraş intreg, luat separat sau împreuna cu aria sa metropolitană, până la anumite cartiere din oraş.  ...

Mai jos vă voi prezenta două hărţi. Pe una dintre ele aţi mai vazut-o. Ambele au acelaşi scop (reliefarea utilizării terenului) şi ambele sunt făcute pe aceiaşi zonă. Judeţul Călărasi. Ceea ce vedeţi mai sus este varianta cea mai folosită, cea corectă, relizată cu datele Corine Land Cover pe anul 2012 şi care prezintă toate elementele din cadrul utilizării terenului. Procesul se face simplu ; se indroduc date CLC, se categorisesc ca mai apoi sa se introducă legenda şi să se înlăture elementele care nu corespund. La ea se mai adaugă, reţeaua hidrografică, reţeaua de transport dar şi numele localităţilor pentru o acurateţe mai mare.  Iar aceasta, este un experiment. Unul pe care cea mai multă lume îl va eticheta drept incorect. Ceea ce poate să fie adevărat. Însă la fel de adevărat este că per ansamblu ceea ce ne arată această hartă, ne arată şi cea de mai sus. A fost efectuată cu un layer de tip vector cu date despre vegetaţie care a fost împărţit după cum observaţi în ...

Ruta Bucureşti - Constanţa. Se poate face pe două feluri. Pe autostradă, sau pe Drumurile Naţionale DN3 şi DN3A. Dar noi toţi folosim autostrada. Pentru că dacă tot ne-au făcut-o, e si amintire de pe vremea lui "Ceao"... O amintire proastă dacă ne gândim cum arată tronsonul acela de autostradă azi. Tocmai pentru cum arată autostrada pe anumite tronsoane ar trebui să luam în calcul şi varianta veche. Ce vedeţi mai sus este imaginea per ansamblu. Vedeţi traseul relativ lipsit de sinuozitate şi paralel al celor două.Acest lucru a fost permis de condiţiile de relief pe care le vom accentua puţin, ceva mai jos. Într-adevăr autostrada are curbe deschise, largi, are două benzi şi limita de viteză la 130 km/h. Dar vara când se aglomerează încă de pe centură? Şi dacă nu ai treabă tocmai la Constanţa? Pentru ca daca vrei sa te duci la mare pe DN poate fi mai liber. Dar la Feteşti, tot se strică treaba. Dar cei care au treabă la Lehliu, Fundulea, Dâlga, Dor Mărunt, nu necesită ...

Judeţul Sibiu, din Regiunea de Dezvoltare Centru, situat in Transilvania, are o suprafaţă de 5.432 km². Vecinii săi sunt Braşov, Argeş, Vâlcea,Alba şi Mureş ( în sensul acelor de ceasornic) Din perspectivă economică este unul din cele mai dezvoltate judeţe din România şi unul din cele mai dezvoltate din Regiunea Centru. Numărul locuitorilor este de cca. 375000 de locuitori iar 147000 dintre aceştia se găsesc în reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume. Mai sus, avem o hartă cu judeţul, care conţine, cele mai importante localităţi, principalele axe de transport, unde remarcam Autostrada A1 (tronsonul Sibiu-Deva) dar şi alte drumuri naţionale printre care cele mai importante sunt  E81  ( Satu Mare - Zalău - Cluj - Sebeș -Sibiu- Râmnicu Vâlcea - Pitești) ;  E68  ( Arad - Deva - Sebeș -Sibiu- Făgăraș - Brașov ) ;  DN1  ( București - Ploiești - Brașov -Sibiu- Alba Iulia - Cluj - Orade a) ;  DN7  ( București - Râmnicu Vâlcea -Sibiu- Deva - ...

În cele ce urmează vom analiza judeţul Călăraşi din 3 perspective mai mult sau mai putin genreale. Judeţul este poziţionat în SE României, in regiunea de dezvoltare SUD-Muntenia, vecinii săi fiind Ilfov si Giurgiu la vest, Constanţa la est, Ialomiţa in nord iar la sud Bulgaria. Astfel : 1. Relieful :  Mai sus aveam ceea ce eu am denumit o hartă generală a judeţului, deoarece pe ea sunt reprezentate atât elementele ce ţin de infrastructura de transport cât şi reţeaua hidrografică.Relieful este unul de câmpie, iar la rândul lor câmpiile sunt grosso modo câmpii de subsidenţă ( vezi Câmpia Moştistei ). Reţeaua hidrografică este şi ea moderată nivelul ei de bază fiind Dunărea. Printre alte râuri care trec pe teritoriul judeţului amintim Argeşul şi Dâmboviţa, Cucuveanu, Zboiu, şi Mostiştea, desigur. La aceastea am putea adăuga şi o reţea mare de canale de irigaţii care apar ca date, şi pe care nu le-am trecut deoarece multe dintre ele nu funcţionează.  2. Utilizar...