The Geographic Eye

Se poate să ştiţi deja, dar vă mai spun. Am o pasiune pentru zona Zărneşti, pentru care o sa fac un post curând cu toate hărţile pe care le-am realizat cu UAT Zărneşti.  Revenind la subiectul nostru... mai apar pe net imagini satelitare, majoritatea dintre ele foarte frumoase, unele de-a dreptul splendi de. Mă uitam şi eu într-o zi pe o imagine satelitară care avea în centru Masivul Piatra Craiului. Am început să schimb combinaţiile de benzi spectrale... fără motiv, nu urmăream ceva anume, doar observam schimbari, ce sare şi nu sare în ochi în funcţie de combinaţia spectrală aleasă. Depinzând de zonă, momentul zilei, anotimp, anumite culori şi nuanţe se pot schimba... Evident că apa va avea mereu aceleaşi nuanţe, cum şi conferele vor rămâne mereu verzi, însă terenurile agricole în funcţie de culturi sau de perioada anului, pădurile de foioase de asemenea, îşi vor schimba caracteristicile. Aceste variabile trebuiesc ţinute minte în funcţie de analiza care urmează să fie făcută....

Iasiul a fost in trecut capitala Modovei, însă putem spune că a „păstrat” şi astăzi acest statut, prin importanţa socio-economică pe care o are pentru toată regiunea. Iaşiul este un oraş multi-funcţional cu dinamici multiple şi funcţii precum cea culturală, educaţională, rezidenţială. Oraşul este într-o continuă dezvoltare, care se observă şi pe cifre şi în peisaj. Astfel, în 2011 Iașiul avea undeva la 290.000 de locuitori, ca astăzi să depăşească 370.000, doar în limita oraşului, deoarece zona metorpolitană 507.000 de locuitori. De altfel, se vorbeşte că spaţiul în oraş este destul de ocupat, preţurile terenurilor si ale chiriilor încep să crească, şi devine destul de greu să fie indentificate stucturi de tip brownfield, cu atât mai puţin greedfield. Aşa că soluţia a fost dezvoltarea oraşului în afara limitelor sale administrative, adică în zona metropolitană. Un exemplu în constă Miroslava unde sectorul terţiar a avansat foarte mult. Acest flux de populatie care a venit din alte or...

Stimabililor, după cum bine ştiţi, de la 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Vinieta Oxigen. Sanctiunile însă, se aplică de la 1 martie.  Pe scurt, tot ce EURO3 sau sub, ca normă de poluare va plăti o taxă. Taxa se va aplica şi pentru EURO4 dar din 2021. Mai mult, ce e sub EURO3 nu mai are voie deloc sa circule prin centrul oraşului chiar dacă plateşte taxa.  PMB, care probabil nu are printre angajaţi persoane cu competenţe de cartografiere, cu atât mai puţin geografi a instaurat ZACA. Acum, ZACA nu este un personaj rău din desene aminate aşa cum sună, ci este abrevierea pentru Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului.  Înainte să ne apucăm să discutăm o să va las mai jos o hartă... Cam asta este zona centrală în vederea PMB. Părţile proaste pe care le văd sunt următoarele:  - zona centrală cam trage stânga. (Cotroceni e un reper prea "vestic") - mă aşteptam ca limita sudică să fie Bld. Mărăşeşti. Dar ea merge până la Tineretului cu toate că îmi pl...

Acum ceva timp, a apărut un domn, care are un restaurant de fast food sau ceva de genul, cu o mişcare cu hashtag #sîeu, care se plângea că Moldova nu are nici măcar un km de autostradă.  Nu că în restul ţării am avea multe autostrăzi. Avem una până la Constanţa, şi încă două A1 respectiv A3 care sunt mai degrabă nişte segmente de drum de mare viteză.  Revenind la Moldova :   Ceea ce vedeţi mai sus, reprezintă toate drumurile din Moldova. Drumuri, naţionale, judeţene şi comunale. Aici nu sunt trecute drumurile de exploatare şi altele de acest tip. Dupa cum se observă sunt anumite locuri unde culoarea roşie este mai pregnantă. Acest lucru se petrece în jurul marilor oraşe dar vom reveni la această idee mai târtziu. Acum trebuie să trecem prin filtrul gândirii faptul că din drumurile cu roşu de mai sus doar câteva sunt drumuri principale, cu valori mari de tranzit. Pe lângă acest lucru trebuie luată în calcul şi calitatea drumurilor.  Ei, abia...

Mai jos vă voi prezenta două hărţi. Pe una dintre ele aţi mai vazut-o. Ambele au acelaşi scop (reliefarea utilizării terenului) şi ambele sunt făcute pe aceiaşi zonă. Judeţul Călărasi. Ceea ce vedeţi mai sus este varianta cea mai folosită, cea corectă, relizată cu datele Corine Land Cover pe anul 2012 şi care prezintă toate elementele din cadrul utilizării terenului. Procesul se face simplu ; se indroduc date CLC, se categorisesc ca mai apoi sa se introducă legenda şi să se înlăture elementele care nu corespund. La ea se mai adaugă, reţeaua hidrografică, reţeaua de transport dar şi numele localităţilor pentru o acurateţe mai mare.  Iar aceasta, este un experiment. Unul pe care cea mai multă lume îl va eticheta drept incorect. Ceea ce poate să fie adevărat. Însă la fel de adevărat este că per ansamblu ceea ce ne arată această hartă, ne arată şi cea de mai sus. A fost efectuată cu un layer de tip vector cu date despre vegetaţie care a fost împărţit după cum observaţi în ...

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul.  În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori.  Astfel...  Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional.  Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos.  Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administ...

Regiunea de dezvoltare sud are în componenţă judeţele : Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. La o primă vedere Regiunea Sud : Are cei mai mulţi km de autostradă, fapt care se datorează celor trei drumuri de acest tip ce tranvesează zona din spre Bucureşti (care nu face parte din Regiune) spre Piteşti, Ploieşti respectiv Constanţa ( care nici ea nu face parte din Regiunea Sud) În Regiunea Sud se întâlnesc toate tipurile de relief de la câmpii joase de subsidenţa cum ar fi Câmpia Titu, până la câmpii înalte (vezi Câmpia Înaltă a Piteştilor) , zone deluroase, subcarpatice dar şi zone montane ( Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Leaota) . Cele mai joase forme sunt în Lunca Dunării ( - 3, 5, 10 m) iar cele mai înalte sunt în zona montană şi depăsesc pe alocuri 2500 de metri. Relieful se împarte în două sectoare : sectorul montan şi deluros ce aparţine judeţelor Argeş, Prahova şi Ialomiţa care este caracterizat de altitudini mar...