The Geographic Eye

Mai jos vă voi prezenta două hărţi. Pe una dintre ele aţi mai vazut-o. Ambele au acelaşi scop (reliefarea utilizării terenului) şi ambele sunt făcute pe aceiaşi zonă. Judeţul Călărasi. Ceea ce vedeţi mai sus este varianta cea mai folosită, cea corectă, relizată cu datele Corine Land Cover pe anul 2012 şi care prezintă toate elementele din cadrul utilizării terenului. Procesul se face simplu ; se indroduc date CLC, se categorisesc ca mai apoi sa se introducă legenda şi să se înlăture elementele care nu corespund. La ea se mai adaugă, reţeaua hidrografică, reţeaua de transport dar şi numele localităţilor pentru o acurateţe mai mare.  Iar aceasta, este un experiment. Unul pe care cea mai multă lume îl va eticheta drept incorect. Ceea ce poate să fie adevărat. Însă la fel de adevărat este că per ansamblu ceea ce ne arată această hartă, ne arată şi cea de mai sus. A fost efectuată cu un layer de tip vector cu date despre vegetaţie care a fost împărţit după cum observaţi în ...

Ruta Bucureşti - Constanţa. Se poate face pe două feluri. Pe autostradă, sau pe Drumurile Naţionale DN3 şi DN3A. Dar noi toţi folosim autostrada. Pentru că dacă tot ne-au făcut-o, e si amintire de pe vremea lui "Ceao"... O amintire proastă dacă ne gândim cum arată tronsonul acela de autostradă azi. Tocmai pentru cum arată autostrada pe anumite tronsoane ar trebui să luam în calcul şi varianta veche. Ce vedeţi mai sus este imaginea per ansamblu. Vedeţi traseul relativ lipsit de sinuozitate şi paralel al celor două.Acest lucru a fost permis de condiţiile de relief pe care le vom accentua puţin, ceva mai jos. Într-adevăr autostrada are curbe deschise, largi, are două benzi şi limita de viteză la 130 km/h. Dar vara când se aglomerează încă de pe centură? Şi dacă nu ai treabă tocmai la Constanţa? Pentru ca daca vrei sa te duci la mare pe DN poate fi mai liber. Dar la Feteşti, tot se strică treaba. Dar cei care au treabă la Lehliu, Fundulea, Dâlga, Dor Mărunt, nu necesită ...

Judeţul Sibiu, din Regiunea de Dezvoltare Centru, situat in Transilvania, are o suprafaţă de 5.432 km². Vecinii săi sunt Braşov, Argeş, Vâlcea,Alba şi Mureş ( în sensul acelor de ceasornic) Din perspectivă economică este unul din cele mai dezvoltate judeţe din România şi unul din cele mai dezvoltate din Regiunea Centru. Numărul locuitorilor este de cca. 375000 de locuitori iar 147000 dintre aceştia se găsesc în reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume. Mai sus, avem o hartă cu judeţul, care conţine, cele mai importante localităţi, principalele axe de transport, unde remarcam Autostrada A1 (tronsonul Sibiu-Deva) dar şi alte drumuri naţionale printre care cele mai importante sunt  E81  ( Satu Mare - Zalău - Cluj - Sebeș -Sibiu- Râmnicu Vâlcea - Pitești) ;  E68  ( Arad - Deva - Sebeș -Sibiu- Făgăraș - Brașov ) ;  DN1  ( București - Ploiești - Brașov -Sibiu- Alba Iulia - Cluj - Orade a) ;  DN7  ( București - Râmnicu Vâlcea -Sibiu- Deva - ...

Oraşul Corabia se află in judeţul Olt, si are o populaţie de puţin peste 16000 de locuitori. Are în compontenţă şi satele Vârtopu şi Tudor Vladimirescu. Din punct de vedere al reliefului se află la contactul dintre Câmpia Romanaţilor şi Lunca Dunării, de aici specific relieful de câmpie. Principala sa funcţie este cea agricolă acum. În timpul regimului comunist Portul din Corabia era încă deschis şi juca un rol important în comerţul cu cereale din zonă. Tot pe teritoriul UAT Corabia se află şi ruinele cetăţii Sucidava, din vremea dacilor şi mai sunt ruine şi ale piciorului de pod ridicat peste Dunăre în secolul 4.  Mai sus avem reprezentat fostul port de pe Dunăre, calea ferată ce se opreşte în dreptul lui, iar în marginea oraşului (haşurat cu gri) avem 3 microzone industriale.  Portul fiind închis, nu apare pe datele Corine Land Cover din 2012, însă remarcăm terenul destinat agriculturii, zonele viticole pe văile cu pantă mică, dar şi zonele funcţionale urbane ...

În cele ce urmează vom analiza judeţul Călăraşi din 3 perspective mai mult sau mai putin genreale. Judeţul este poziţionat în SE României, in regiunea de dezvoltare SUD-Muntenia, vecinii săi fiind Ilfov si Giurgiu la vest, Constanţa la est, Ialomiţa in nord iar la sud Bulgaria. Astfel : 1. Relieful :  Mai sus aveam ceea ce eu am denumit o hartă generală a judeţului, deoarece pe ea sunt reprezentate atât elementele ce ţin de infrastructura de transport cât şi reţeaua hidrografică.Relieful este unul de câmpie, iar la rândul lor câmpiile sunt grosso modo câmpii de subsidenţă ( vezi Câmpia Moştistei ). Reţeaua hidrografică este şi ea moderată nivelul ei de bază fiind Dunărea. Printre alte râuri care trec pe teritoriul judeţului amintim Argeşul şi Dâmboviţa, Cucuveanu, Zboiu, şi Mostiştea, desigur. La aceastea am putea adăuga şi o reţea mare de canale de irigaţii care apar ca date, şi pe care nu le-am trecut deoarece multe dintre ele nu funcţionează.  2. Utilizar...

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul.  În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori.  Astfel...  Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional.  Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos.  Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administ...

Regiunea de dezvoltare sud are în componenţă judeţele : Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. La o primă vedere Regiunea Sud : Are cei mai mulţi km de autostradă, fapt care se datorează celor trei drumuri de acest tip ce tranvesează zona din spre Bucureşti (care nu face parte din Regiune) spre Piteşti, Ploieşti respectiv Constanţa ( care nici ea nu face parte din Regiunea Sud) În Regiunea Sud se întâlnesc toate tipurile de relief de la câmpii joase de subsidenţa cum ar fi Câmpia Titu, până la câmpii înalte (vezi Câmpia Înaltă a Piteştilor) , zone deluroase, subcarpatice dar şi zone montane ( Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Leaota) . Cele mai joase forme sunt în Lunca Dunării ( - 3, 5, 10 m) iar cele mai înalte sunt în zona montană şi depăsesc pe alocuri 2500 de metri. Relieful se împarte în două sectoare : sectorul montan şi deluros ce aparţine judeţelor Argeş, Prahova şi Ialomiţa care este caracterizat de altitudini mar...