The Geographic Eye

Iasiul a fost in trecut capitala Modovei, însă putem spune că a „păstrat” şi astăzi acest statut, prin importanţa socio-economică pe care o are pentru toată regiunea. Iaşiul este un oraş multi-funcţional cu dinamici multiple şi funcţii precum cea culturală, educaţională, rezidenţială. Oraşul este într-o continuă dezvoltare, care se observă şi pe cifre şi în peisaj. Astfel, în 2011 Iașiul avea undeva la 290.000 de locuitori, ca astăzi să depăşească 370.000, doar în limita oraşului, deoarece zona metorpolitană 507.000 de locuitori. De altfel, se vorbeşte că spaţiul în oraş este destul de ocupat, preţurile terenurilor si ale chiriilor încep să crească, şi devine destul de greu să fie indentificate stucturi de tip brownfield, cu atât mai puţin greedfield. Aşa că soluţia a fost dezvoltarea oraşului în afara limitelor sale administrative, adică în zona metropolitană. Un exemplu în constă Miroslava unde sectorul terţiar a avansat foarte mult. Acest flux de populatie care a venit din alte or...

Mai jos, sunt ataşate 3 reprezentări grafice despre spaţiile verzi din sectorul 4. Prima dintre ele este o clasificare supervizată în 4 clase a sectotului 4, în care am vrut să scot în evidenţă zonele verzi, pe care mi-a plăcut să îî numesc informal "plămânii verzi" din sudul oraşului, deoarece în nord există alte spaţii verzi. Astfel aceste zone de vegetaţie, cu lacurile aferente, fiind vorba de Parcul Carol, Parcul Tineretului şi Delta Văcăreşti pe lângă utiliatea socială pe care o au, sunt benefice si pentru calitatea aerului. Fiind atât de aproape unul de altul şi formând o oarecare continuitate, în jurul lor acestea generează topoclimate.  Fiecare dintre cele 3 zone au o istorie care merita spusă pe larg, dar mă voi rezuma să trasez câteva repere :  - Parcul Carol a fost amenajat în urma demersul Ministrului Domeniilor Ion N. Lahovari, procesul desfăşurându-se pe durata a 6 ani până în 1906. Parcul fusese amenajat cu ocazia 40 de domnie a lui Carol I. A suferit 3 schimbă...

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

Regiunea Vest este in top 3, cele mai bogate regiuni de dezvoltare din România. De fapt, se bate cu Regiunea Centru pentru un loc doi, situat la mare distantă de "leaganul civilaziţiei" al regiunilor de dezvoltare din toată lumea... Bucureşti - Ilfov.  Această regiune are toate treptele majore de relief şi de activităţi, de la zone de câmpie în vest,  şi ocupaţii agricole în judeţele Arad şi Timiş, până la ocupaţii specificile zonelor montane, pomicultură, turism montan, agro-turism şi altele. La îmbinarea celor două cu precădere, în zona de deal ce face tranziţia între şes şi munte sunt multe domenii viticole, care sunt prezente şi în zona de câmpie din vest, la Recaş, Buziaş, Silagiu, dar şi la Mâsca şi Păuliş.   Oraşele reşedinţă de judeţ, au şi ele un grad de dezvoltare destul de bun, este clar că Timişoara este lider, urmată de Arad. În cele două oraşe s-a mai păstrat o parte din industrie, sau au avut loc dinamici de tranziţie de la industrie grea la in...

Urban sprawl, nu are o traducere propriu zisă in limba română. Dar prin aceasta sintagmă se înţelege un fenomen de răspândire urbană necontrolată sau dispersie urbană. De-a lungul anilor acest fenomen şi-a făcut simţită prezenţa mai ales în Europa. A fost stiudiat de cercetători si care i-au atribuit şi o unitate de măsura, sub numele entropiei urbană adică grad de dezordine in dispunerea spaţiului construit in mediul urban. Tot în literatura de specialitate se precizează printre cauzele cele mai vizibile ale fenomenului de urban sprawl cel de „shapeless town” adică oraş fără formă. Am început să studiez fenomenul de urban sprawl mai mult atunci cand îmi elaboram licenţa. La licenţă, însă, am avut 4 hărţi, pe care le-am prezentat pe pagini diferite, urmând cursul temporal al lucrării.  Totuşi cea mai bună comparaţie, este dată de alăturarea a două hărţi, cu acelaşi perimetru/zonă, în ani diferiţi. Sunt diverse mijloace prin care poţi să identifici eventuala extindere, cont...

Pentru pasionaţii de GIS, exista destule date pe net cu care poţi să lucrezi. De la Imagini satelitare cum ar fi cele de la Copernicus, Sentinel II sa fiu mai precis, până la diverse date raster dar şi seturi de date vectoriale. Aparent foştii studenţi de la Geografie sau de la alte facultati se plâng de faptul că în vremea în care ei erau studenti nu aveau date pe care sa lucreze şi să facă diverse studii.  Astăzi situaţia, este alta. Se pot găsi date pe net, date la rezoluţii mai mici sau mai mari, exista site-uri si platforme care au tutoriale si linkuri către site-uri de unde să descarci date, şi doar dacă nu vrei, nu ai cum să nu găseşti.  Datele de utilizare a terenului la nivel de detaliu oferite de cei de la Copernicus prin intermediul Agenţiei Europene de Mediu sunt foarte bune pentru analize de planificare urbana, şi pot fi folosite de la nivelul unui oraş intreg, luat separat sau împreuna cu aria sa metropolitană, până la anumite cartiere din oraş.  ...

Zona Bucureştii Noi, din marginea Bucureştiului este foarte importantă. De unde aceasta afirmaţie? Bucureştii Noi adăposteşte o parcelare istorică... şi anume Parcelarea Bazilescu, care prevede o zonă cu terenuri parcelate egal undeva la 350  m² parcela. Parcelarea poartă numele juristului Nicolae Bazilescu.  Tot odată acolo se află domeniile Zarea dar şi distileria. Multe elemente de atunci au rămas şi astăzi. Linia de tramvai de astăzi este tot cea de atunci. Şi tot Bucureştii Noi a fost un bastion pentru comunişti, care construiau blocuri peste tot şi distrugeau caritere de case. Dar zona de case din Bucureştii Noi a rămas acolo. Asta după ce casele au fost înprejmuite cu aliniamente de blocuri. Faptul că este o zonă de casă se vede şi din reprezentarea cartografcă a regimului de înălţime.  Statutul zonei, cel de parcelare istorică reprezintă, desigur, nişte bariere pentru agenţii imboliari. În mod legal nu se pot alipi sau împărţi parcele. Aşa că cel puţin în s...

Stimabililor, după cum bine ştiţi, de la 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Vinieta Oxigen. Sanctiunile însă, se aplică de la 1 martie.  Pe scurt, tot ce EURO3 sau sub, ca normă de poluare va plăti o taxă. Taxa se va aplica şi pentru EURO4 dar din 2021. Mai mult, ce e sub EURO3 nu mai are voie deloc sa circule prin centrul oraşului chiar dacă plateşte taxa.  PMB, care probabil nu are printre angajaţi persoane cu competenţe de cartografiere, cu atât mai puţin geografi a instaurat ZACA. Acum, ZACA nu este un personaj rău din desene aminate aşa cum sună, ci este abrevierea pentru Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului.  Înainte să ne apucăm să discutăm o să va las mai jos o hartă... Cam asta este zona centrală în vederea PMB. Părţile proaste pe care le văd sunt următoarele:  - zona centrală cam trage stânga. (Cotroceni e un reper prea "vestic") - mă aşteptam ca limita sudică să fie Bld. Mărăşeşti. Dar ea merge până la Tineretului cu toate că îmi pl...

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul.  În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori.  Astfel...  Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional.  Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos.  Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administ...

t Vorbind de Piaţa Progresul, prezenţa uzinei în zonă dezvoltase şi un microsistem economic, alături de Piaţa Ferentari. Este vorba de angajaţii uzinei care la 4 ieşeau din tură, iar cei care lucrau atunci în cele două pieţe povestesc cum se goleau tarabele în urma lor.  Pentru o perioada a fost singura uzină unde se fabricau diverse vehicule de transport persoane si marfa, fiind cunoscută pentru fabricarea autoutilitarelor TV (Tudor Vladimirescu) care au avut succes nu doar în ţară dar şi peste hotare în alte ţări din fostul bloc socialist, printre care Cehoslovacia, RDG, Ungaria, etc. Desigur, grosul producţiei a fost reprezentat de autobuze şi troleibuze. Cea mai buna periodă din viaţa uzinei a fost undeva în anii '80 ca după anul definitoriu 1989, uzina Rocar să urmeze patternul industrial de la nivel naţional şi să intre pe o pantă descendentă. Până la mijlocul anilor 90 exporturile sunt sistate, deşi anul 1991 promitea un nou început uzina devenind ...

Regiunea de dezvoltare sud are în componenţă judeţele : Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. La o primă vedere Regiunea Sud : Are cei mai mulţi km de autostradă, fapt care se datorează celor trei drumuri de acest tip ce tranvesează zona din spre Bucureşti (care nu face parte din Regiune) spre Piteşti, Ploieşti respectiv Constanţa ( care nici ea nu face parte din Regiunea Sud) În Regiunea Sud se întâlnesc toate tipurile de relief de la câmpii joase de subsidenţa cum ar fi Câmpia Titu, până la câmpii înalte (vezi Câmpia Înaltă a Piteştilor) , zone deluroase, subcarpatice dar şi zone montane ( Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Leaota) . Cele mai joase forme sunt în Lunca Dunării ( - 3, 5, 10 m) iar cele mai înalte sunt în zona montană şi depăsesc pe alocuri 2500 de metri. Relieful se împarte în două sectoare : sectorul montan şi deluros ce aparţine judeţelor Argeş, Prahova şi Ialomiţa care este caracterizat de altitudini mar...