Skip to main content

Judeţul Sibiu - transpus in trei hărţi

Judeţul Sibiu, din Regiunea de Dezvoltare Centru, situat in Transilvania, are o suprafaţă de 5.432 km². Vecinii săi sunt Braşov, Argeş, Vâlcea,Alba şi Mureş ( în sensul acelor de ceasornic)

Din perspectivă economică este unul din cele mai dezvoltate judeţe din România şi unul din cele mai dezvoltate din Regiunea Centru. Numărul locuitorilor este de cca. 375000 de locuitori iar 147000 dintre aceştia se găsesc în reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume.


 Mai sus, avem o hartă cu judeţul, care conţine, cele mai importante localităţi, principalele axe de transport, unde remarcam Autostrada A1 (tronsonul Sibiu-Deva) dar şi alte drumuri naţionale printre care cele mai importante sunt E81 (Satu Mare-Zalău-Cluj-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești) ; E68 (Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov) ; DN1 (București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Oradea) ; DN7 (București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad).
Pe cale feroviară linile se întind spre Braşov, Râmnicu Vâlcea, Agnita, Copşa Mică. 

Relieful are altitudini cuprinse intre 300 de metri in zona de depresionară unde menţionăm depresiunea Săliştei sau Depresiunea Sibiului, până la sub 1000 de metri in zonele de podiş ( Podişul Hârtibaciului, Pod. Secaşelor) dar şi altitudini ce depăşesc 2000 de metri în zonele Munţilor Făgăraş (vest) Lotrului (sud) Cândrel (sud-vest).

Cele mai importante râuri din judeţ sunt Oltul, Târnava Mare şi Cibinul din care derivă si denumirea judeţului si a reşedinţei.



 În ceea ce priveşte utilizarea terenului datele Corine Land Cover ne arată diveristatea şi dinamica funţională a judeţului destul de variată, însă proporţia suprafeţelor pentru anumite funcţii fiind disproporţionată. Astfel întâlnim elemente naturale de la zone de păduri şi pajişti până la stâncării şi vegetaţie alpină şi sub-alpină, dar şi elemente antropice cum ar fi un aeroportul, groapa de gunoi, modele de cultivare complexă şi zone industriale. 

Poate aceasta diveristate a judeţului Sibiu, în conferă lejeritatea economică pe care din păcate alte judeţe nu o au. Iar în toată povestea asta nu trebuie să uităm de turism, care aduce bani. 

Este unul din cele mai dezvoltate judeţe din ţară. 

Voie bună!
Labels:

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...
Post a Comment
Read more

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...
Post a Comment
Read more

România - ținuțul castelelor și al conacelor

România este o țară cu istoric vast, care astăzi are amprente din trecut. Amprente lasate de daci, de romani sau mai recent de maghiari, sași, secui, polonezi, tătari, uneori francezi, si mai ales de noi, de români.  Aceste amprente se regăsesc în multe aspecte. Toponimie (atât denumiri de localități și locuri), tradiții, accente dar pot fi observate și în mod fizic. Clădiri cu o anumită arhitectură, sate întregi planificate după niște idei. Unele au fost modificate. Însă alte mari nume care au fost cândva prezente pe teritoriul României de azi, au lăsat în urma lor adevărate monumente. Case mari, conace și chiar castele.  Nu am să spun că le-am vizitat pe toate. Poate nici nu voi apuca. Nu am cum să fac istoria acestor castele într-un articol pe un blog anonim cum e acesta. Dar pot să relev niște lucruri pe care le-am aflat și eu în urma documentării și realizării acestei hărți.  Printre ele ar fi câteva lucruri de luat în calcul. Există două castele Brukenthal, de exemp...
Post a Comment
Read more