Skip to main content

Tramvaiul reşiţean. Transportul, pas esenţial în procesul de dezvoltare

După o lungă perioadă Reşiţa va avea iar tramvai... că linia de tramvai nu a dispărut niciodată. Traseul va fi acelaşi, doar parcul de tramvaie va beneficia de garnituri noi. Aceasta este unul din mijloacele de transport ce se identifică cu oraşul. 

În ordine pentru a explica harta traseului liniei de tramvai din Reşita, trebuie să stabilim nişte limite, să facem o analiză a mai multor factori. 
Astfel... 

Reşiţa. judeţul Caraş-Severin, România. Unul din cele mai importante oraşe industriale ale României. Mai jos harta cu poziţia oraşului la nivel naţional. 



Situată la poalele Munţilor Banatului, Reşita este un oraş specific depresionar. Carcateristicile de relief au impus dezvoltarea în mod liniar pe axa NV-SE. Mai putem spune şi ca oraşul urmează traseul râului Bârzava. Acest lucru vă va fi mult mai clar după ce consultati imaginea de mai jos. 


Acesta este intravilanul. Aşezarea propriu zisă. Întreaga Unitate Teritorial Administrativă urmează însă acelaşi contur, după cum veţi vedea în harta de mai jos. 


Mai sus avem relieful din cadrul UAT Reşiţa, şi se confirmă afirmaţia de mai sus. Astfel puteţi vedea şi proporţia intravilanului în raport cu Unitatea Adminsitrativă. Cam 1 la 6, aş zice eu. 

Cât despre traseul liniei de tramvai? Acesta urmează aceiaşi tendinţă. Astfel mai jos vă ataşez harta cu traseul liniei de tramvai mai jos. 



Linia de tramvai este marcată cu galben pe hartă. Aceasta pleacă din zona Stăvila străbate zona fostului Complex Industrial şi Cartierul Reşita Muncitorească, ca mai apoi să ajungă în zona Lunca Bârzavei în nord, după ce a străbătut şi cartierul Reşiţa română. Pe traseu, linia deserveşte mai multe zone imprortante fie de recreaţie ( Grădina Zoologică, Centrul Doman) fie alte repere cum ar fi Universitatea Eftimie Murgu. Fiind un oraş care nu se desfăsoară mult în lateral această linie de tramvai deserveşte perfect Reşiţa, fiind un mod de transport care nu ar trebui sa întâmpine probleme pe parcursul traseului.

Reşita nu a mai fost deservită de un astfel de mijloc de transport de 8 ani, iar investitia de 40 de milioane de euro presupune achiziţionarea unor noi garnituri dar probabil şi remedierea posibilelor defectiuni pe calea de rurale. 

Despre harta de mai sus, pot spune ca a fost realizată în QGIS, are toate căile de transport şi legăturile dintre acestea scopul ei fiind de a scoate în evidenţa mai bine dinamica geospaţială a oraşului. 

Reşiţa este unul din oraşele României care are viitor, care ştie să tragă bani, un oraş în care se întâmplă lucruri bune. Şi cred că aceasta este doar începutul. 

Voie bună!

Comments

Popular posts from this blog

Studiu comparativ - Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei

Hartile atasate mai jos sunt reprezentari cartografice din faza incipienta a unui studiu comparativ intre Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei. De ce un studiu comparativ? Pentru ca au foarte multe asemanari de la altimetrie pana la profilul topografic, pentru ca ambele sunt "imbratisate" de Dunare care se desparte in doua brate si au aspect de insula, pentru ca au un potential agrcol asemanator si pentru ca ambele sunt campii de subsidenta. Dar odata cu aceste asemanari se regasesc si diverse diferente cele mai multe fiind intr-adevar de distributie spatiala.  Nefiind un om al muntelui, nici macar al dealului, ci fiind nascut in Bucuresti cu bunicii unii in Campia Olteniei altii langa Campia Mostistei cred ca am o afinitate mai mare pentru zonele de campie. Cu toate ca am indragit din totdeauna Carpatii si poalele lor impunatoare, peisajele carpatine spectaculoase si brizele care iti dau fiori pe sirea spinarii. Si totusi voi lasa o eventuala aprofundare a unei zo...

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...