Skip to main content

Vinieta Oxigen. Considerente spaţiale

Stimabililor, după cum bine ştiţi, de la 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Vinieta Oxigen. Sanctiunile însă, se aplică de la 1 martie. 
Pe scurt, tot ce EURO3 sau sub, ca normă de poluare va plăti o taxă. Taxa se va aplica şi pentru EURO4 dar din 2021. Mai mult, ce e sub EURO3 nu mai are voie deloc sa circule prin centrul oraşului chiar dacă plateşte taxa. 
PMB, care probabil nu are printre angajaţi persoane cu competenţe de cartografiere, cu atât mai puţin geografi a instaurat ZACA. Acum, ZACA nu este un personaj rău din desene aminate aşa cum sună, ci este abrevierea pentru Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului. 

Înainte să ne apucăm să discutăm o să va las mai jos o hartă...


Cam asta este zona centrală în vederea PMB. Părţile proaste pe care le văd sunt următoarele: 
- zona centrală cam trage stânga. (Cotroceni e un reper prea "vestic")
- mă aşteptam ca limita sudică să fie Bld. Mărăşeşti. Dar ea merge până la Tineretului cu toate că îmi place schema pe care au făcut-o pe strada Lânăriei în aşa fel încât să nu treacă pe bulevardele Gh. Şincai şi Şerban Vodă. 

Acum, de ce au tras ei şi Cotroceniul, poate nu vom afla niciodată. Or fi nişte interese, nu or fi. Cine ştie?
De ce mi-am permis să fac harta asta... pentru că nimeni de la PMB nu a făcut-o. Ei doar au dat numele străzilor care împrejumiesc ZACA. fără vreo reprezentare grafică. Totuşi, probabil s-au gândit că dacă ai o jumătate de creier şi puţină orientare spaţială, îţi dai seama că străzile sunt date în sensul acelor de ceasornic. 


Recunosc că, la început zona mi se parea destul de mare. Dar, acum după ce am făcut hărţile astea, mi se pare că e chiar agreabilă. 

Aici e aceiaşi hartă dacă vă place mai mult fundalul de OSM. Glumesc... Aici vedem mai bine restul artelor mari. Pentru că dacă vrei sa ajungi din Rahova în Vatra Luminoasă sau în Pipera, tot ajungi. Doar că nu o mai iei prin centru. Deci automat vinieta cu pricina va cauza aglomeraţie spre periferie şi cine ştie, poate chiar pe Şoseaua de Centură. Spun asta pentru că poate Gigel care are un Golf 3 stă în Adunaţii Copăceni şi vrea să ajungă în Otopeni. În mod normal nu ar fi mers pe centura să nu stea la cozi cu camioanele. Mergea şi el ca băieţaşul prin oraş. Acum nu mai poate. Şi să ocolească pe de pe Giurgiului, pe străduţe să iasă în Bld. Mihai Bravu şi aşa mai departe... e cam peste mână.

Vinieta asta... are şi părţi bune şi părţi rele. Dar nu ştiu cât e de aplicabilă. Poate Gigel cu Golf 3 are motorul încă ok şi are noxele din fabricaţie. Dar Giancarlo (din Rahova) care are X6 din 2015, are probleme la motor şi dă cu "fumegando". Dar nu plăteşte. Că e EURO6.


Rămâne să vedem ce efecte o să aibă asupra mobilităţii urbane din Bucureşti, şi mai ales ce va face administraţia locală cu banii de viniete. E important să precizez totuşi, că regulile de aplică de luni până vineri de la 07:00 la 22:00. Aşa că, în afara acestui interval: LIBER LA POLUAT!!!

La sfârşit, aş vrea să vă spun că acest articol reprezintă părerea mea personală, care este cât se poate de serioasă şi pe care am ales să o exprim într-un mod mai ironic.

Voie bună!
geogr. Adelin Lazăr

Comments

Popular posts from this blog

Studiu comparativ - Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei

Hartile atasate mai jos sunt reprezentari cartografice din faza incipienta a unui studiu comparativ intre Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei. De ce un studiu comparativ? Pentru ca au foarte multe asemanari de la altimetrie pana la profilul topografic, pentru ca ambele sunt "imbratisate" de Dunare care se desparte in doua brate si au aspect de insula, pentru ca au un potential agrcol asemanator si pentru ca ambele sunt campii de subsidenta. Dar odata cu aceste asemanari se regasesc si diverse diferente cele mai multe fiind intr-adevar de distributie spatiala.  Nefiind un om al muntelui, nici macar al dealului, ci fiind nascut in Bucuresti cu bunicii unii in Campia Olteniei altii langa Campia Mostistei cred ca am o afinitate mai mare pentru zonele de campie. Cu toate ca am indragit din totdeauna Carpatii si poalele lor impunatoare, peisajele carpatine spectaculoase si brizele care iti dau fiori pe sirea spinarii. Si totusi voi lasa o eventuala aprofundare a unei zo...

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...