Clasificări nesupervizate

Clasificarea nesupervizată este procesul în care rezultatele (grupări de pixeli cu caracteristici comune) se bazează pe analiza software a unei imagini fără ca utilizatorul să furnizeze clase de eșantion. Computerul folosește tehnici pentru a determina ce pixeli sunt înrudiți și îi grupează în clase. Maximul pe care îl poate face utilizatorul este să încerce să aleagă combinaţia de benzi potrivită, deci poate face mai multe teste, şi de asemnea poate alege numărul de clase.

Precizia, acurateţea, corectitudinea acestui proces, poate varia în funcţie de calitatea imaginii, combinaţia spectrală şi numărul de clase ales. Mai jos, două exemple.

1. Curtea de Argeş. O clasificare nesupervizată relativ corectă.

2. Buşteni. Clasificare nesupervizată, foarte vagă, unde formele nu se disting, mai degrabă, incorectă.

3. Zona Greaca, judeţul Giurgiu. Arată bine. E corectă. Cât de cât.

*** două menţiuni***. 1. Nu am reuşit în nici un fel să scot spaţiul construit, care a fost afişat ca o "combinaţie de pixeli". 2. Foarte probabil, terenurile care apar cu albastru, sunt au surplus de apă iar acest lucru a fost detectat. Dupa cum spuneam eu nu am avut cum sa influentez felul în care softul a clasificat imaginea. Ceea ce înseamnă două chestii. Ori este eroare, ori satelitul şi softul au dreptate şi acolo este apă într-un fel sau altul. Dar, pe clasificarea supervizată, a ieşit cum trebuie.

Voie bună!

geogr. Adelin Lazăr

Comments

Studiu comparativ - Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei

Hartile atasate mai jos sunt reprezentari cartografice din faza incipienta a unui studiu comparativ intre Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei. De ce un studiu comparativ? Pentru ca au foarte multe asemanari de la altimetrie pana la profilul topografic, pentru ca ambele sunt "imbratisate" de Dunare care se desparte in doua brate si au aspect de insula, pentru ca au un potential agrcol asemanator si pentru ca ambele sunt campii de subsidenta. Dar odata cu aceste asemanari se regasesc si diverse diferente cele mai multe fiind intr-adevar de distributie spatiala. Nefiind un om al muntelui, nici macar al dealului, ci fiind nascut in Bucuresti cu bunicii unii in Campia Olteniei altii langa Campia Mostistei cred ca am o afinitate mai mare pentru zonele de campie. Cu toate ca am indragit din totdeauna Carpatii si poalele lor impunatoare, peisajele carpatine spectaculoase si brizele care iti dau fiori pe sirea spinarii. Si totusi voi lasa o eventuala aprofundare a unei zo...

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris. Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat. Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...

The Geographic Eye

Search This Blog