Skip to main content

Urban Atlas - utilizarea terenului într-o manieră detaliată

Pentru pasionaţii de GIS, exista destule date pe net cu care poţi să lucrezi. De la Imagini satelitare cum ar fi cele de la Copernicus, Sentinel II sa fiu mai precis, până la diverse date raster dar şi seturi de date vectoriale. Aparent foştii studenţi de la Geografie sau de la alte facultati se plâng de faptul că în vremea în care ei erau studenti nu aveau date pe care sa lucreze şi să facă diverse studii. 

Astăzi situaţia, este alta. Se pot găsi date pe net, date la rezoluţii mai mici sau mai mari, exista site-uri si platforme care au tutoriale si linkuri către site-uri de unde să descarci date, şi doar dacă nu vrei, nu ai cum să nu găseşti. 

Datele de utilizare a terenului la nivel de detaliu oferite de cei de la Copernicus prin intermediul Agenţiei Europene de Mediu sunt foarte bune pentru analize de planificare urbana, şi pot fi folosite de la nivelul unui oraş intreg, luat separat sau împreuna cu aria sa metropolitană, până la anumite cartiere din oraş. 

Platforma oferă seturi de date, pentru mai toate marile oraşe din Europa, inclusiv din România. Astfel oraşe de la Liverpool, Nantes, Munchen, Timişoara, Sofia, Calăraşi, pot fi studiate din prisma utilizării terenului. Aceste seturi de date se prelucrează întro manieră asemanatoare celor de la Corine Land Cover. Fiecare poligon în funcţie de utilizare, are un cod numeric de folosinţă şi o culoare aferentă. Totuşi atât timp cât citezi sursa datelor, dacă spiritul tău cromatic are alte idei, nu văd o problemă în schimbarea culorilor, cum este cazul harţii de mai jos.
Spre deosebire de datele de la Corine Land Cover, aceste seturi de date, fiind mai detaliae, pot fi folosite şi la nivel micro, raportat la nivelul oraşului. Astfel, poţi studia zone din interiorul oraşelor de diferite mărimi cum ar fi sectoare şi cartiere. 

De precizat este că datele sunt valabile pentru două repere temporale. 2006 şi 2012. 
Spor la treaba!

Voie bună!
geogr. Adelin Lazăr

Comments

Popular posts from this blog

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...

Studiu comparativ - Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei

Hartile atasate mai jos sunt reprezentari cartografice din faza incipienta a unui studiu comparativ intre Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei. De ce un studiu comparativ? Pentru ca au foarte multe asemanari de la altimetrie pana la profilul topografic, pentru ca ambele sunt "imbratisate" de Dunare care se desparte in doua brate si au aspect de insula, pentru ca au un potential agrcol asemanator si pentru ca ambele sunt campii de subsidenta. Dar odata cu aceste asemanari se regasesc si diverse diferente cele mai multe fiind intr-adevar de distributie spatiala.  Nefiind un om al muntelui, nici macar al dealului, ci fiind nascut in Bucuresti cu bunicii unii in Campia Olteniei altii langa Campia Mostistei cred ca am o afinitate mai mare pentru zonele de campie. Cu toate ca am indragit din totdeauna Carpatii si poalele lor impunatoare, peisajele carpatine spectaculoase si brizele care iti dau fiori pe sirea spinarii. Si totusi voi lasa o eventuala aprofundare a unei zo...