Skip to main content

Spaţiile verzi din Sectorul 4. Trecut şi prezent.


Mai jos, sunt ataşate 3 reprezentări grafice despre spaţiile verzi din sectorul 4. Prima dintre ele este o clasificare supervizată în 4 clase a sectotului 4, în care am vrut să scot în evidenţă zonele verzi, pe care mi-a plăcut să îî numesc informal "plămânii verzi" din sudul oraşului, deoarece în nord există alte spaţii verzi. Astfel aceste zone de vegetaţie, cu lacurile aferente, fiind vorba de Parcul Carol, Parcul Tineretului şi Delta Văcăreşti pe lângă utiliatea socială pe care o au, sunt benefice si pentru calitatea aerului. Fiind atât de aproape unul de altul şi formând o oarecare continuitate, în jurul lor acestea generează topoclimate. 

Fiecare dintre cele 3 zone au o istorie care merita spusă pe larg, dar mă voi rezuma să trasez câteva repere : 
- Parcul Carol a fost amenajat în urma demersul Ministrului Domeniilor Ion N. Lahovari, procesul desfăşurându-se pe durata a 6 ani până în 1906. Parcul fusese amenajat cu ocazia 40 de domnie a lui Carol I. A suferit 3 schimbări notabile. Numele său în perioada socialistă a fost Parcul Libertăţii, moshceea pe care o avea în interior a fost mutată în zona Eroii Revoluţiei, iar undeva în timpul guvernării lui Adrian Năstase terenul a fost cedat Patriarhiei Române pentru a contrui Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Băse, care e primar atunci s-a opus, şi astăzi avem Catedrala lângă Palatul Parlamentului. 
- Parcul Tineretului a fost iniţial o groapă de gunoi, ce aparţinea de Uzinele Comunale Bucureşti. După ce a servit ca groapă de gunoi timp de 25 de ani, în 1965 arh. Valentin Donose a început amenajarea lui după planuri bine gândite. Procesul a luat sfârsit în 1974.
- Situaţia Parcului Natural Văcăreşti, este bine cunoscută. A fost un proiect comunist început în 1988 care îşi porpunea să apere Bucureştiul de inundaţii, şi să preia apa fie din Dâmboviţa fie din Argeş, dar nu a fost terminat. Începând cu 1990 locul a fost abandonat iar natura a evoluat pe făgaşul normal. 

Harta de mai sus, este făcută cu date preluate de la Agenţia Europeană de Mediu şi prezintă spaţii verzi (aliniamente de pomi) zone verzi plantate, amenajate, scuaruri, la care au fost agăugate parcuri.


Mai sus, este o reprezentare grafică a Sectoului 4. Aici  sunt două imagini satelitare cu o combinaţie a benzilor spectrale care indică vegetaţia cu nuanţe de roşu. Astfel se poate vedea că Sectorul 4 este puţin mai "rosu" în 2019 decât era în 2000, astfel spaţiile verzi sunt mai dese, mai sănătoase şi mai bogat în spaţii verzi. De menţionat totuşi, că şi calitatea imaginilor satelitare este mai bună în prezent decât era în urmă cu 20 de ani. 

Voie bună!

geogr. Adelin Lazăr

Comments

Popular posts from this blog

România - ținuțul castelelor și al conacelor

România este o țară cu istoric vast, care astăzi are amprente din trecut. Amprente lasate de daci, de romani sau mai recent de maghiari, sași, secui, polonezi, tătari, uneori francezi, si mai ales de noi, de români.  Aceste amprente se regăsesc în multe aspecte. Toponimie (atât denumiri de localități și locuri), tradiții, accente dar pot fi observate și în mod fizic. Clădiri cu o anumită arhitectură, sate întregi planificate după niște idei. Unele au fost modificate. Însă alte mari nume care au fost cândva prezente pe teritoriul României de azi, au lăsat în urma lor adevărate monumente. Case mari, conace și chiar castele.  Nu am să spun că le-am vizitat pe toate. Poate nici nu voi apuca. Nu am cum să fac istoria acestor castele într-un articol pe un blog anonim cum e acesta. Dar pot să relev niște lucruri pe care le-am aflat și eu în urma documentării și realizării acestei hărți.  Printre ele ar fi câteva lucruri de luat în calcul. Există două castele Brukenthal, de exemp...

Teledetecţie - nuanţe tomnatice

Se poate să ştiţi deja, dar vă mai spun. Am o pasiune pentru zona Zărneşti, pentru care o sa fac un post curând cu toate hărţile pe care le-am realizat cu UAT Zărneşti.  Revenind la subiectul nostru... mai apar pe net imagini satelitare, majoritatea dintre ele foarte frumoase, unele de-a dreptul splendi de. Mă uitam şi eu într-o zi pe o imagine satelitară care avea în centru Masivul Piatra Craiului. Am început să schimb combinaţiile de benzi spectrale... fără motiv, nu urmăream ceva anume, doar observam schimbari, ce sare şi nu sare în ochi în funcţie de combinaţia spectrală aleasă. Depinzând de zonă, momentul zilei, anotimp, anumite culori şi nuanţe se pot schimba... Evident că apa va avea mereu aceleaşi nuanţe, cum şi conferele vor rămâne mereu verzi, însă terenurile agricole în funcţie de culturi sau de perioada anului, pădurile de foioase de asemenea, îşi vor schimba caracteristicile. Aceste variabile trebuiesc ţinute minte în funcţie de analiza care urmează să fie făcută....

GIS şi teledetecţie în agricultura

GIS-ul şi teledetecţia pot fi foarte bine folosite în agricultură, fie pentru un management mai bun al terenurilor, sau pentru analize de productivitate, sau orice studii. De altfel studenţii de la agronimie au nişte cursuri de GIS, şi probabil ei ştiu mai bine decât un geograf cum să utilizeze aceste tehnologii în scop agricol.  Mie îmi vin în minte mai multe chestii. Unele din ele le-am folosit şi eu, şi aici mă refer la hărţi cu date de vegetaţie sau Corine Land Cover, cum sunt cele din articolul dedicat judeţului Călăraşi, sau cartarea manuală a arealelor.  În afara acestor mijloace de se poate apela la diverse tehnici de teledetecţie cum ar fi NDVI şi derivatele, ARVI, SAVI, etc. dar şi o simpa imagine satelitară care să fie trecută în combinaţia de benzi, potrivită, poate fi foarte explicită.  De asemea se poate apela la alte imagini, clasificate supervizat sau nesupervizat.  Enable Ginger Cannot connect to Ginger Check your i...