Skip to main content

Teledetecţie - nuanţe tomnatice

Se poate să ştiţi deja, dar vă mai spun. Am o pasiune pentru zona Zărneşti, pentru care o sa fac un post curând cu toate hărţile pe care le-am realizat cu UAT Zărneşti. 

Revenind la subiectul nostru... mai apar pe net imagini satelitare, majoritatea dintre ele foarte frumoase, unele de-a dreptul splendide.

Mă uitam şi eu într-o zi pe o imagine satelitară care avea în centru Masivul Piatra Craiului. Am început să schimb combinaţiile de benzi spectrale... fără motiv, nu urmăream ceva anume, doar observam schimbari, ce sare şi nu sare în ochi în funcţie de combinaţia spectrală aleasă. Depinzând de zonă, momentul zilei, anotimp, anumite culori şi nuanţe se pot schimba... Evident că apa va avea mereu aceleaşi nuanţe, cum şi conferele vor rămâne mereu verzi, însă terenurile agricole în funcţie de culturi sau de perioada anului, pădurile de foioase de asemenea, îşi vor schimba caracteristicile. Aceste variabile trebuiesc ţinute minte în funcţie de analiza care urmează să fie făcută. 

Cred totuşi că este interesant să trecem puţin în revistă, ceea ce se poate observa uşor în funcţie de combinaţia de benzi aleasă. Am ales o imagine satelitară, cea pe care spuneam mai sus că mai uitam, care este surprinsă în condiţii optine... nebulozitatea şi lumina solară fiind favorabile, şi am trecut-o prin mai multe combinaţii spectrale.

Culori naturale - Caracteristicile solului apar în culori similare aspectului lor, vegetația sănătoasă este verde, câmpurile curățate recent sunt reprezentate în nuanţe de alb, gălbui luminoase, vegetația nesănătoasă este maro și galbenă. Drumurile și țărmurile apar şi ele în nuanţe de gri şi alb. Această combinație de benzi oferă cea mai mare penetrare a apei și informații sedimentare și batimetrice superioare.



Penetrare atmosferica - Vegetația sănătoasă va fi de un verde strălucitor și se poate satura în anotimpurile de creștere abundentă. Pajiștile vor apărea verzi în timp ce zonele roz reprezintă solul steril. Nuanţele de portocaliu și maro reprezintă zone cu vegetare redusă. Vegetația uscată va fi tot în nuanţe de portocaliu, iar apa va fi albastră. Nisipurile, solurile și mineralele sunt evidențiate într-o multitudine de alte culori, dar sunt uşor de observat.



Vegetatie sanatoasa - Vegetația sănătoasă apare în nuanțe de roșu, maro, portocaliu și galben. Solurile pot fi verzi și maronii, caracteristicile urbane sunt albe, albastru (aqua) și gri. Zonele roșiatice prezintă o nouă creștere a vegetației, probabil pajiști rare. Apa limpede și adâncă va fi foarte întunecată în această combinație, dacă apa este superficială sau conține sedimente, ar apărea ca nuanțe de albastru mai deschis.



Infrarosu vegetatie - Vegetația apare în nuanțe de roșu, zonele urbane sunt albastru cyan, iar solurile variază de la maro închis la maro deschis. Gheața, zăpada și norii sunt albi sau bleu deschis. Arborii de conifere vor apărea roșu mai închis decât lemnele de esență tare. Corpurile de apă vor apărea cu nuanţe de albastru închis (spre negru).
Desigur, că există şi alte elemente care apar pe imagini satelitare în funcţie de zonă şi alte combinaţii, însă acestea sunt doar câteva exemple de combinaţii spectrale cu prezentări generale. Sper totuşi că sunt interesante... şi poate chiar de folos.
Voie bună!
geogr. Adelin Lazăr


Comments

Popular posts from this blog

Studiu comparativ - Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei

Hartile atasate mai jos sunt reprezentari cartografice din faza incipienta a unui studiu comparativ intre Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei. De ce un studiu comparativ? Pentru ca au foarte multe asemanari de la altimetrie pana la profilul topografic, pentru ca ambele sunt "imbratisate" de Dunare care se desparte in doua brate si au aspect de insula, pentru ca au un potential agrcol asemanator si pentru ca ambele sunt campii de subsidenta. Dar odata cu aceste asemanari se regasesc si diverse diferente cele mai multe fiind intr-adevar de distributie spatiala.  Nefiind un om al muntelui, nici macar al dealului, ci fiind nascut in Bucuresti cu bunicii unii in Campia Olteniei altii langa Campia Mostistei cred ca am o afinitate mai mare pentru zonele de campie. Cu toate ca am indragit din totdeauna Carpatii si poalele lor impunatoare, peisajele carpatine spectaculoase si brizele care iti dau fiori pe sirea spinarii. Si totusi voi lasa o eventuala aprofundare a unei zo...

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...