Skip to main content

Iaşiul - istorie, dezvoltare si materiale cartografice

Iasiul a fost in trecut capitala Modovei, însă putem spune că a „păstrat” şi astăzi acest statut, prin importanţa socio-economică pe care o are pentru toată regiunea. Iaşiul este un oraş multi-funcţional cu dinamici multiple şi funcţii precum cea culturală, educaţională, rezidenţială. Oraşul este într-o continuă dezvoltare, care se observă şi pe cifre şi în peisaj.




Astfel, în 2011 Iașiul avea undeva la 290.000 de locuitori, ca astăzi să depăşească 370.000, doar în limita oraşului, deoarece zona metorpolitană 507.000 de locuitori. De altfel, se vorbeşte că spaţiul în oraş este destul de ocupat, preţurile terenurilor si ale chiriilor încep să crească, şi devine destul de greu să fie indentificate stucturi de tip brownfield, cu atât mai puţin greedfield. Aşa că soluţia a fost dezvoltarea oraşului în afara limitelor sale administrative, adică în zona metropolitană. Un exemplu în constă Miroslava unde sectorul terţiar a avansat foarte mult. Acest flux de populatie care a venit din alte orase mai mici ale Moldovei sau din mediul rural, a venit dupa sine cu necesitatea dezvoltărilor rezidenţiale si desigur că o populaţie mai numeroasă va consuma mai mult si astel s-a dezvoltat şi sectorul comercial. Cum spuneam mai sus, sectorul tech dar şi domeniile legate de finanţe sau informaţie au avut parte de o dezvoltare considerabile mai ales în ultimii 10 ani, Iaşiul mai are şi activităţi care au contribuit la economia oraşului şi înainte de 2000, cum ar fi industria metalurgică, farmaceutică sau textilă.


Iaşiul a evoluat tot timpul, pe parcursul întregii sale istorii, de la o simplă aşezare locuită de alani şi iazigi, la o urbe, la târg, ca mai apoi să fie declarată curte domnească de către Alexandru cel Bun şi mai apoi capitală a Moldovei de către Alexandru Lăpuşneanu, în 1564. Desigur, apogeul administrativ a fost într-o perioadă grea din istoria României când a servit drept capitală a statutului din 1916 până în 1918. în urma ocupării Bucureştiului de către germani.


Din punct de vedere economic Iaşiul sta foarte bine si concureaza cu alte mari orase din tara cum ar fi Oradea, Timisoara, Cluj, intr-o maniera constructructiva si benefica atat la nivelul municipiilor enumerate mai sus, cat si la nivel judetean sau chiar national.

Voie bună!

Comments

Popular posts from this blog

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

România - ținuțul castelelor și al conacelor

România este o țară cu istoric vast, care astăzi are amprente din trecut. Amprente lasate de daci, de romani sau mai recent de maghiari, sași, secui, polonezi, tătari, uneori francezi, si mai ales de noi, de români.  Aceste amprente se regăsesc în multe aspecte. Toponimie (atât denumiri de localități și locuri), tradiții, accente dar pot fi observate și în mod fizic. Clădiri cu o anumită arhitectură, sate întregi planificate după niște idei. Unele au fost modificate. Însă alte mari nume care au fost cândva prezente pe teritoriul României de azi, au lăsat în urma lor adevărate monumente. Case mari, conace și chiar castele.  Nu am să spun că le-am vizitat pe toate. Poate nici nu voi apuca. Nu am cum să fac istoria acestor castele într-un articol pe un blog anonim cum e acesta. Dar pot să relev niște lucruri pe care le-am aflat și eu în urma documentării și realizării acestei hărți.  Printre ele ar fi câteva lucruri de luat în calcul. Există două castele Brukenthal, de exemp...