Analiza situaţiei actuale în Regiunea de Dezvoltare Sud. Disparităţi judeţene la nivel regional. Caracteristici generale de transport. Principalele axe de transport.

Regiunea de dezvoltare sud are în componenţă judeţele : Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman.

La o primă vedere Regiunea Sud :

• Are cei mai mulţi km de autostradă, fapt care se datorează celor trei drumuri de acest tip ce tranvesează zona din spre Bucureşti (care nu face parte din Regiune) spre Piteşti, Ploieşti respectiv Constanţa ( care nici ea nu face parte din Regiunea Sud)
• În Regiunea Sud se întâlnesc toate tipurile de relief de la câmpii joase de subsidenţa cum ar fi Câmpia Titu, până la câmpii înalte (vezi Câmpia Înaltă a Piteştilor) , zone deluroase, subcarpatice dar şi zone montane ( Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Leaota) . Cele mai joase forme sunt în Lunca Dunării ( - 3, 5, 10 m) iar cele mai înalte sunt în zona montană şi depăsesc pe alocuri 2500 de metri.

Relieful se împarte în două sectoare : sectorul montan şi deluros ce aparţine judeţelor Argeş, Prahova şi Ialomiţa care este caracterizat de altitudini mari, energie mare de relief, reţea hidrografică bine dezvoltată, cu multe văi secundare şi torenţialitate ridicată. Zone forestiere atât de foioase, conifere cât şi de amestec, dar şi zone agrcole şi viticole în sudul celor 3 judeţe. Cealaltă zonă este cea a reliefului de luncă şi de câmpie care revine judeţelor Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu şi Teleorman. Relieful acestora este întins, reţeaua hidrografică nu este atât de densă, si sunt prezente multe lacuri antropice. Utilizarea terenurilor vizează în special activităţile agricole pe terenuri fie ele irigate sau neirigate iar secotrul forestier are o pondere infimă.

Judeţele din regiune pot fi împărţite în două, respectiv nordice si sudice. Cele nordice seamănă între ele şi se diferă de cele sudice atât prin activităţi cât şi prin utilizarea terenurilor dar şi  tipurile de aşezări.

De altfel se constată şi că judeţele din nordul regiunii sunt mai dezvoltate decât cele din sud, tendinţă care în anumite cazuri se aplică la nivel naţional în general dar şi la nivel global în anumite ţări.

In context judeţean...

Spre exeplu, judeţul Argeş, cu oraşul de reşedinţă Piteşti are o configuratie dreptunghiulară pe directia N-S. Piteştiul este situat relativ în mijlocul judeţului, în punctul de terminare al Autostrăzii A1. Judeţul este tranversat de mai multe drumuri de importanţă înternaţională, cum este drumul cum ar fi E574 care face legatura cu Craiova sau drumul spre Râmnicu Vâlcea care este vizat de proiectul unei autostrăzi pe Valea Oltului care să faciliteze conexiunea cu graniţa de vest a ţări, dar şi drumuri de importanţă naţională cum ar fi Transfăgăraşanul. Alte oraşe importante din judeţul Argeş sunt Mioveni, Găeşti şi Câmpulung Muscel.

Judeţul Dâmboviţa îşi are reşedinţa la Târgovişte, fostă capitală a Tării Româneşti. În prezent cu toate că în anumite părţi ale jdueţului traiul este ceva mai bun, Dâmboviţa se confruntă cu un declin economic.

Strucutural oraşul Târgovişte, cel mai important din judeţ este legat de Ploieşti prin Drumul Naţional 72, în timp ce legătura cu capitala se face prin DN71. Alte oraşe importante din judeş sunt Titu, Potlogi, Pucioasa. Judeţul se remarcă cu turism montan în nord si cu producţia agricolă , în special legumicultură în sud. (zona Lunguleţu)

Judeţul Prahova este cel mai bine dezvoltat judeţ din Regiunea Sud, datorită mai multor factori printre care se numără turismul intens de pe Valea Prahovei pe tot parcursul anului, dar şi activităţile petroliere care l-au consacrat. Printre altele judeţul se remarcă si cu numeroase zone viticole cum ar fi Ceptura sau Valea Călugărească. Resedinţa sa, Ploieşti are o poziţie relativ sudică în judeţ, fiind legat de capitală prin DN1 si A3, cu menţiunea ca DN1 continua traseul pe Valea Prahovei până la Braşov. Judeţul este deservit si de diverse magistrale de cale ferată ce continuă în nord sau în spre NE. Printre alte oraşe importante amintim Buşteni, Sinaia, Cheia.

Judeţul Ialomiţa este cel care concurează cu Teleormanul pentru titlul de cel mai sărac judeţ din Regiunea de dezvoltare sud.

Este deservit de mai multe drumuri naţionale printre care DN2 si DN2A iar după reşedinţa de judeţ, Slobozia cel mai important oraş sunt Urziceni şi Feteşti. Principala ramură economică din judeţ este cea agricolă. Judeţul este tranversat zilnic de un număr mare de maşini fiind străbătut de E85 ce leagă sudul ţării de Moldova.

Judeţul Călăraşi, nu este nici el cel mai fericit caz în ceea ce priveşte situaţia economică la nivel judeţean,

însă sunt mai mulţi factori care îl ridică peste Ialomiţa, Giurgiu şi Teleorman şi îl fac astfel cel mai bogat judeţ din jumatatea sudică a regiunii. Printre acesti factori se numără mărimea oraşului de reşedintă cu acelaşi nume, Călăraşi, superioară celorlalte reşedinţe sudice, prezenţa pe teritoriul judeţului a Autostrăzii A2 şi a drumurilor naţionale ce duc spre litoral (DN3 şi DN3A) dar şi a unei căi feroviare spre Constanţa.

Municipiul Călăraşi are în componenţă un combinat siderurgic fiind printre singurele care mai funcţionează la nivel naţional. În judeţ întâlnim şi alte oraşe specializate cum ar fi Fundulea cu Institutul de Cercetări Agricole. Alte oraşe din judeţ sunt Olteniţa, Lehliu Gară care nu au o funcţie anume. Din toată regiunea, judeţul Călăraţi are cel mai bun randament agricol.

Judeţul Teleorman unul din cele mai sărace judeţe din ţară şi cel mai sărac din Regiunea de Dezvoltare Sud se confruntă cu multe probleme de la rata somajului, la abandonul şcolar, îmbâtrânirea populaţiei şi plecarea locuitorilor în alte părţi ale ţării sau în străinătate.

Oraşul de reşedinţă este Alexandria, în timp ce alte oraşe din judeţ sunt reprezenate de Videle, Zimnicea şi Roşiorii de Vede. În schimb judeţul Teleorman beneficiază de o infrastructură de transport rutier foarte bună. Cel mai important drum este cel spre de la Bucureşti spre Craiova ce trece prin Alexandria DN6/E70.

Concluziile generale sunt : 

• Prezenta unor pattern-uri valabile la nivel global, dar şi la nivel naţional sau judeţean după ce cum se poate vedea. 
• În antiteza sărac-bogat regăsim judeţele Teleorman, respectiv Prahova. 
• Anumiţi factori bine speculaţi pot  aduce bani. Spre exemplu turismul pe Dunăre poate fi bănos pentru judeţele din sud la fel cum este turismul montan pentru judeţele din nord. Faptul ca din jumătatea sudică, Călăraşiul a fost singurul judeţ industrial are ecouri şi astăzi. 
• Din jumătatea nordică cel mai slab dezvoltat judeţ este Dâmboviţa, contrar gloriei istorice a zonei... bine mai mult a Târgoviştei.