Skip to main content

Analiza a judeţului Călăraşi, utilizând tehnici GIS

În cele ce urmează vom analiza judeţul Călăraşi din 3 perspective mai mult sau mai putin genreale. Judeţul este poziţionat în SE României, in regiunea de dezvoltare SUD-Muntenia, vecinii săi fiind Ilfov si Giurgiu la vest, Constanţa la est, Ialomiţa in nord iar la sud Bulgaria.

Astfel :

1. Relieful : 


Mai sus aveam ceea ce eu am denumit o hartă generală a judeţului, deoarece pe ea sunt reprezentate atât elementele ce ţin de infrastructura de transport cât şi reţeaua hidrografică.Relieful este unul de câmpie, iar la rândul lor câmpiile sunt grosso modo câmpii de subsidenţă ( vezi Câmpia Moştistei ). Reţeaua hidrografică este şi ea moderată nivelul ei de bază fiind Dunărea. Printre alte râuri care trec pe teritoriul judeţului amintim Argeşul şi Dâmboviţa, Cucuveanu, Zboiu, şi Mostiştea, desigur. La aceastea am putea adăuga şi o reţea mare de canale de irigaţii care apar ca date, şi pe care nu le-am trecut deoarece multe dintre ele nu funcţionează. 

2. Utilizarea ternului

Utilizarea terenului, cu date Corine Land Cover, de unde observăm că judeţul Călăraşi stă sub semnul agriculturii, se remarcă mici zone viticole dar şi orezării, cât şi zone de stepă şi silvo-stepă, şi zone de pajişti. 

Pe această am scos în evidenţă reţeaua de transport însă în cazul celei rutiere, diversificată pe tipuri. Remarcăm astfel o oarecare continuitate urbană pe axul Autostrăzii A2 şi a căi ferate Bucureşti - Constanţa. Altă zonă de acest tip este cea de pe valea Mostiştei. 

*** NOTĂ : NU SUNT TRECUTE TOATE LOCALITĂŢILE. DOAR CELE MAI IMPORTANTE ***

3. Harta pedologică (solurilor)

Am zis să trec şi harta pedologică, tot în ideea în care cea mai prolifică activitate din judeţ este agricultura, şi astfel vedem că în proporţie de 85%, judeţul este acoperit de cernisoluri, mai precis Cernoziomuri, dar şi Gleisoluri îm zonele de luncă. Restul au ponderi de sub 1% şi a trebuit să mă uit mult şi bine şi eu pe hartă până să le zăresc.


Voie bună!

Comments

Popular posts from this blog

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...

Studiu comparativ - Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei

Hartile atasate mai jos sunt reprezentari cartografice din faza incipienta a unui studiu comparativ intre Balta Ialomitei si Balta Mare a Brailei. De ce un studiu comparativ? Pentru ca au foarte multe asemanari de la altimetrie pana la profilul topografic, pentru ca ambele sunt "imbratisate" de Dunare care se desparte in doua brate si au aspect de insula, pentru ca au un potential agrcol asemanator si pentru ca ambele sunt campii de subsidenta. Dar odata cu aceste asemanari se regasesc si diverse diferente cele mai multe fiind intr-adevar de distributie spatiala.  Nefiind un om al muntelui, nici macar al dealului, ci fiind nascut in Bucuresti cu bunicii unii in Campia Olteniei altii langa Campia Mostistei cred ca am o afinitate mai mare pentru zonele de campie. Cu toate ca am indragit din totdeauna Carpatii si poalele lor impunatoare, peisajele carpatine spectaculoase si brizele care iti dau fiori pe sirea spinarii. Si totusi voi lasa o eventuala aprofundare a unei zo...