Skip to main content

Bucureşti - Constanţa. Dar pe unde?

Ruta Bucureşti - Constanţa. Se poate face pe două feluri. Pe autostradă, sau pe Drumurile Naţionale DN3 şi DN3A. Dar noi toţi folosim autostrada. Pentru că dacă tot ne-au făcut-o, e si amintire de pe vremea lui "Ceao"... O amintire proastă dacă ne gândim cum arată tronsonul acela de autostradă azi. Tocmai pentru cum arată autostrada pe anumite tronsoane ar trebui să luam în calcul şi varianta veche.

Ce vedeţi mai sus este imaginea per ansamblu. Vedeţi traseul relativ lipsit de sinuozitate şi paralel al celor două.Acest lucru a fost permis de condiţiile de relief pe care le vom accentua puţin, ceva mai jos. Într-adevăr autostrada are curbe deschise, largi, are două benzi şi limita de viteză la 130 km/h. Dar vara când se aglomerează încă de pe centură? Şi dacă nu ai treabă tocmai la Constanţa? Pentru ca daca vrei sa te duci la mare pe DN poate fi mai liber. Dar la Feteşti, tot se strică treaba. Dar cei care au treabă la Lehliu, Fundulea, Dâlga, Dor Mărunt, nu necesită să folosească autostrada. Mai ales pe timp de vară. Acum desiur, fiecare merge pe unde vrea, dar discuţia asta vine în ideea în care mulţi soferi au o reticenţă la variantele ocolitoare. În cazul asta varianta ocolitoare este destul de bună, fără gropi, şi se merge foarte bine. 

Harta de mai sus are ca scop reliefarea celor două rute în raport cu alte drumuri din împrejurime cum ar fi cele spre Călăraşi şi Slobozia pe Drumul Naţional 21. 

*** Notă : în afara punctelor de ieşire trecute pe toate hărţile autostrada mai are punte de ieşire si la Căţelu (Centura Bucureşti), Cernica, Valea Dacilor, intersecţia cu Autostrada A4 şi desigur capetele Bucureşti la est, respectiv Constanţa la vest. ***

Mai sus avem o perspectivă mai bună asupra reliefului, si menţionăm că cele două rute străbat unităti cu energie de relief (diferenţe de nivel pe kilometru pătrat) mici, şi amintim Câmpia Vlăsiei, Câmpia Mostiştei, Bărăganul Ialomiţei şi Balta Ialomiţei ( zona cea mai joasă din profilul de mai jos) cea mai înaltă unitate de pe traseu fiind Podişul Megidiei. 



Astfel mai sus avem profilul trasat pe zona mediană dintre cele două rute. Vedeţi şi lungimea lui de 200 km. Autostrada are 201,98 km lungime, de facto. 

Importanţa ei nu este dată de ruta turiştilor către mare, ci de legătura dintre Bucureşti, si oraşul Constanţa, adică implicit si Portul Constanţa. Că Bucureştiul nu are legături prea bune din punct de vedere rutier cu alte zone din ţară... asta e altă problemă. 

Conduceţi cu grijă şiiii.... voie bună!

Comments

Popular posts from this blog

Padurile României. Lemnul expoatat si suprafata fondului forestier.

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...

Parcelarea Filipescu - facuta cu cap

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

România - ținuțul castelelor și al conacelor

România este o țară cu istoric vast, care astăzi are amprente din trecut. Amprente lasate de daci, de romani sau mai recent de maghiari, sași, secui, polonezi, tătari, uneori francezi, si mai ales de noi, de români.  Aceste amprente se regăsesc în multe aspecte. Toponimie (atât denumiri de localități și locuri), tradiții, accente dar pot fi observate și în mod fizic. Clădiri cu o anumită arhitectură, sate întregi planificate după niște idei. Unele au fost modificate. Însă alte mari nume care au fost cândva prezente pe teritoriul României de azi, au lăsat în urma lor adevărate monumente. Case mari, conace și chiar castele.  Nu am să spun că le-am vizitat pe toate. Poate nici nu voi apuca. Nu am cum să fac istoria acestor castele într-un articol pe un blog anonim cum e acesta. Dar pot să relev niște lucruri pe care le-am aflat și eu în urma documentării și realizării acestei hărți.  Printre ele ar fi câteva lucruri de luat în calcul. Există două castele Brukenthal, de exemp...