Bucureştii Noi. Elemente istorice şi acţiuni prezente

Zona Bucureştii Noi, din marginea Bucureştiului este foarte importantă. De unde aceasta afirmaţie? Bucureştii Noi adăposteşte o parcelare istorică... şi anume Parcelarea Bazilescu, care prevede o zonă cu terenuri parcelate egal undeva la 350 m² parcela. Parcelarea poartă numele juristului Nicolae Bazilescu.  Tot odată acolo se află domeniile Zarea dar şi distileria. Multe elemente de atunci au rămas şi astăzi. Linia de tramvai de astăzi este tot cea de atunci. Şi tot Bucureştii Noi a fost un bastion pentru comunişti, care construiau blocuri peste tot şi distrugeau caritere de case. Dar zona de case din Bucureştii Noi a rămas acolo. Asta după ce casele au fost înprejmuite cu aliniamente de blocuri.
Faptul că este o zonă de casă se vede şi din reprezentarea cartografcă a regimului de înălţime. 

Statutul zonei, cel de parcelare istorică reprezintă, desigur, nişte bariere pentru agenţii imboliari. În mod legal nu se pot alipi sau împărţi parcele. Aşa că cel puţin în spaţiul din jurul parcului Bazilescu nu se pot face mari mutări imobiliare. De regulă nu au fost mişcări imboiliare mari. 

Este o zonă bine gândită cu un sistem de străzi rectangular (cardo şi decumanis). Totuşi numărul mare de maşini şi cele două artere de penetrare spre Bucureşti aglomerează zona foarte mult. 

Zona Bucureştii Noi face parte din Sectorul 1 al capitalei. Prin urmare se spune PUZ-ului coordonator de sector. Din păcate pentru întreg oraşul Bucureştiul nu are un PUG care să fie valabil, integrat şi orientat către beneficiile cetăţenilor şi autorităţilor. Aşa că PUZ-urile de sector sunt cea mai bună variantă Problema este că PUZ-urile nu prea sunt corelate unul la altul, cu atât mai puţin la PIDU. 

Bucureştii Noi, a beneficiat de o acţiune civică iniţiată de Grupul Local de Acţiune Civică din Bucreştii Noi, împreună cu Echipa Urboteca, un plan comunitar de dezvoltare la care am participat şi eu, un plan care se pare că va devenii unul de regenerare urbană şi care trasează nişte linii de dezvoltare benefice şi fireşti.

Cum spuneam, zona nu a evoluat mult, stând sub semnul conservatorismului. Dar dacă ar fi să evolueze ar fi cazul să se shimbe în bine. Vorbind de evolutie, în ceea ce priveşte utilizarea terenului, nu au fost mari schimbari între anul 2006 şi 2012. Datele Urban Atlas sunt foarte relevante pentru afirmaţia că princiapala funcţie a zonei este cea rezidenţială. 

Pe această hartă se văd foarte bine şi nuanţele de verde care însă au şi ele harta lor dedicată. În urma vizualării hărţii de mai jos se poate observa că, desigur, cel mai important reper în ceea ce priveşte spaţiile verzi este Parcul Bazilescu din centrul Cartierului.  Ar trebui totuşi, formate anumite aliniamente continue de spaţiu verde care însoţite de un mobilier urban portivit ar face zona să fie mult mai agreabilă pentru rezidenţi şi pentru trecători. 

A fost super să lucrez la Planul Comunitar de Dezvoltare Urbană pentru Zona Bucureştii Noi, alături de echipa Urboteca. Acest cariter m-a captivat prin istorie, prin aerul pe care ţi-l dă imdediat cum ajungi în zonă, şi sper să să întâmple lucruri bune aici dar şi în restul Bucureştiului.

Voie bună!

geogr. Adelin Lazăr