The Geographic Eye

GIS-ul şi teledetecţia pot fi foarte bine folosite în agricultură, fie pentru un management mai bun al terenurilor, sau pentru analize de productivitate, sau orice studii. De altfel studenţii de la agronimie au nişte cursuri de GIS, şi probabil ei ştiu mai bine decât un geograf cum să utilizeze aceste tehnologii în scop agricol.  Mie îmi vin în minte mai multe chestii. Unele din ele le-am folosit şi eu, şi aici mă refer la hărţi cu date de vegetaţie sau Corine Land Cover, cum sunt cele din articolul dedicat judeţului Călăraşi, sau cartarea manuală a arealelor.  În afara acestor mijloace de se poate apela la diverse tehnici de teledetecţie cum ar fi NDVI şi derivatele, ARVI, SAVI, etc. dar şi o simpa imagine satelitară care să fie trecută în combinaţia de benzi, potrivită, poate fi foarte explicită.  De asemea se poate apela la alte imagini, clasificate supervizat sau nesupervizat.  Enable Ginger Cannot connect to Ginger Check your i...

Regiunea Vest este in top 3, cele mai bogate regiuni de dezvoltare din România. De fapt, se bate cu Regiunea Centru pentru un loc doi, situat la mare distantă de "leaganul civilaziţiei" al regiunilor de dezvoltare din toată lumea... Bucureşti - Ilfov.  Această regiune are toate treptele majore de relief şi de activităţi, de la zone de câmpie în vest,  şi ocupaţii agricole în judeţele Arad şi Timiş, până la ocupaţii specificile zonelor montane, pomicultură, turism montan, agro-turism şi altele. La îmbinarea celor două cu precădere, în zona de deal ce face tranziţia între şes şi munte sunt multe domenii viticole, care sunt prezente şi în zona de câmpie din vest, la Recaş, Buziaş, Silagiu, dar şi la Mâsca şi Păuliş.   Oraşele reşedinţă de judeţ, au şi ele un grad de dezvoltare destul de bun, este clar că Timişoara este lider, urmată de Arad. În cele două oraşe s-a mai păstrat o parte din industrie, sau au avut loc dinamici de tranziţie de la industrie grea la in...

Clasificarea nesupervizată este procesul în care rezultatele (grupări de pixeli cu caracteristici comune) se bazează pe analiza software a unei imagini fără ca utilizatorul să furnizeze clase de eșantion. Computerul folosește tehnici pentru a determina ce pixeli sunt înrudiți și îi grupează în clase. Maximul pe care îl poate face utilizatorul este să încerce să aleagă combinaţia de benzi potrivită, deci poate face mai multe teste, şi de asemnea poate alege numărul de clase.  Precizia, acurateţea, corectitudinea acestui proces, poate varia în funcţie de calitatea imaginii, combinaţia spectrală şi numărul de clase ales. Mai jos, două exemple.  1. Curtea de Argeş. O clasificare nesupervizată relativ corectă. 2. Buşteni. Clasificare nesupervizată, foarte vagă, unde formele nu se disting, mai degrabă, incorectă.  3. Zona Greaca, judeţul Giurgiu. Arată bine. E corectă. Cât de cât. *** două menţiuni*** . 1. Nu am reuşit în nici un fel să scot spa...

În clasificarea supravegheată, se selectează eșantioane de lucru și se clasifică imaginea pe baza probelor alese. Probele de formare sunt esențiale, deoarece acestea vor determina ce clasă moștenesc fiecare pixel din imaginea aleasă.  În ENVI, softul de teletedetecţie cu care lucrez eu aceste eşantioane se numesc ROI - "Regions of intrest" şi reprezintă o selecţie de zone, care pot si poligoane regulate sau neregulate, sau chiar pixeli pentru o mai buna precizie, unde fiecare tip de pixeli in funtie de nuanţă aparţine unei clase. De aceea, pentru o acurateţe mai mare recomand ca imaginile să fie trecute în fals color în funcţie de necesităţi.  Voie bună! geogr. Adelin Lazăr

Urban sprawl, nu are o traducere propriu zisă in limba română. Dar prin aceasta sintagmă se înţelege un fenomen de răspândire urbană necontrolată sau dispersie urbană. De-a lungul anilor acest fenomen şi-a făcut simţită prezenţa mai ales în Europa. A fost stiudiat de cercetători si care i-au atribuit şi o unitate de măsura, sub numele entropiei urbană adică grad de dezordine in dispunerea spaţiului construit in mediul urban. Tot în literatura de specialitate se precizează printre cauzele cele mai vizibile ale fenomenului de urban sprawl cel de „shapeless town” adică oraş fără formă. Am început să studiez fenomenul de urban sprawl mai mult atunci cand îmi elaboram licenţa. La licenţă, însă, am avut 4 hărţi, pe care le-am prezentat pe pagini diferite, urmând cursul temporal al lucrării.  Totuşi cea mai bună comparaţie, este dată de alăturarea a două hărţi, cu acelaşi perimetru/zonă, în ani diferiţi. Sunt diverse mijloace prin care poţi să identifici eventuala extindere, cont...

Pentru pasionaţii de GIS, exista destule date pe net cu care poţi să lucrezi. De la Imagini satelitare cum ar fi cele de la Copernicus, Sentinel II sa fiu mai precis, până la diverse date raster dar şi seturi de date vectoriale. Aparent foştii studenţi de la Geografie sau de la alte facultati se plâng de faptul că în vremea în care ei erau studenti nu aveau date pe care sa lucreze şi să facă diverse studii.  Astăzi situaţia, este alta. Se pot găsi date pe net, date la rezoluţii mai mici sau mai mari, exista site-uri si platforme care au tutoriale si linkuri către site-uri de unde să descarci date, şi doar dacă nu vrei, nu ai cum să nu găseşti.  Datele de utilizare a terenului la nivel de detaliu oferite de cei de la Copernicus prin intermediul Agenţiei Europene de Mediu sunt foarte bune pentru analize de planificare urbana, şi pot fi folosite de la nivelul unui oraş intreg, luat separat sau împreuna cu aria sa metropolitană, până la anumite cartiere din oraş.  ...