Urban sprawl studiat prin mijloace de teledetecţie

Urban sprawl, nu are o traducere propriu zisă in limba română. Dar prin aceasta sintagmă se înţelege un fenomen de răspândire urbană necontrolată sau dispersie urbană. De-a lungul anilor acest fenomen şi-a făcut simţită prezenţa mai ales în Europa. A fost stiudiat de cercetători si care i-au atribuit şi o unitate de măsura, sub numele entropiei urbană adică grad de dezordine in dispunerea spaţiului construit in mediul urban. Tot în literatura de specialitate se precizează printre cauzele cele mai vizibile ale fenomenului de urban sprawl cel de „shapeless town” adică oraş fără formă.

Am început să studiez fenomenul de urban sprawl mai mult atunci cand îmi elaboram licenţa. La licenţă, însă, am avut 4 hărţi, pe care le-am prezentat pe pagini diferite, urmând cursul temporal al lucrării. 

Totuşi cea mai bună comparaţie, este dată de alăturarea a două hărţi, cu acelaşi perimetru/zonă, în ani diferiţi. Sunt diverse mijloace prin care poţi să identifici eventuala extindere, controlată sau necontrolată a unei zone. Cea mai safe, este cea a vectorizării manuale pe imagini satelitare, însă acest lucru poate fi migălos, iar dacă mergi cu imaginile mult în trecut, cele din anii '90 au o rezoluţie foarte proastă.

Astfel ideea unei clasificări supervizate poate fi la fel de "safe" şi în funţie de cât bine alegi combinaţia de benzi pentru fals color astfel ca ea să reliefeze preponderent mediul urban, construit, şi cât de bine alegi zonele când creezi regiunea de interes şi clasele, indiferent de câte ai nevoie, poţi să ai o analiză corectă în proporţie mai mare de 95%. 

Dacă cele enumerate mai sus par difcil de realizat se mai poate, determina procesul de urban sprawl prin studii de analiza a vegetaţiei, mai precis NDVI. Cum aşa? Se vor presupune tot două clase : construit şi neconstruit. Astfel în zonele neconstruite, va fi prezentă vegetaţia.  În zonele neconstruite nu există vegetaţie. Dar aici procentul de acurateţe este condiţionat de mai mulţi factori printre care se regăsesc, algoritmi din spatele proceselor de NDVI, unde zonele cu deşeuri, unde nu este vegetaţie vor fi trecute de program ca şi zone construite dar de fapt nu sunt.  Astfel se recomandă, ca imaginile satelitare pe care se face NDVI-ul să fie din perioada verii în care toate terenurile cultivate şi toate elementele de vegetaţie sunt verzi pentru ca terenurile dezgolite să nu fie trecute ca spaţii construite. După realizarea NDVI se mai umblă la diverşi parametri pentru o mai bună şi mai corectă reprezentare.

Aceste procese pot fi făcute în softuri de teledetecţie cum sunt ENVI sau Erdas, iar alte lucruri ulteriloare cum ar fi stilizarea, layout-ul şi altele se pot face în softuri dedicate de cartografie cum ar fi ArcMap sau QGIS.

Voie bună!

geogr. Adelin Lazăr