The Geographic Eye

Zona Bucureştii Noi, din marginea Bucureştiului este foarte importantă. De unde aceasta afirmaţie? Bucureştii Noi adăposteşte o parcelare istorică... şi anume Parcelarea Bazilescu, care prevede o zonă cu terenuri parcelate egal undeva la 350  m² parcela. Parcelarea poartă numele juristului Nicolae Bazilescu.  Tot odată acolo se află domeniile Zarea dar şi distileria. Multe elemente de atunci au rămas şi astăzi. Linia de tramvai de astăzi este tot cea de atunci. Şi tot Bucureştii Noi a fost un bastion pentru comunişti, care construiau blocuri peste tot şi distrugeau caritere de case. Dar zona de case din Bucureştii Noi a rămas acolo. Asta după ce casele au fost înprejmuite cu aliniamente de blocuri. Faptul că este o zonă de casă se vede şi din reprezentarea cartografcă a regimului de înălţime.  Statutul zonei, cel de parcelare istorică reprezintă, desigur, nişte bariere pentru agenţii imboliari. În mod legal nu se pot alipi sau împărţi parcele. Aşa că cel puţin în s...

Stimabililor, după cum bine ştiţi, de la 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Vinieta Oxigen. Sanctiunile însă, se aplică de la 1 martie.  Pe scurt, tot ce EURO3 sau sub, ca normă de poluare va plăti o taxă. Taxa se va aplica şi pentru EURO4 dar din 2021. Mai mult, ce e sub EURO3 nu mai are voie deloc sa circule prin centrul oraşului chiar dacă plateşte taxa.  PMB, care probabil nu are printre angajaţi persoane cu competenţe de cartografiere, cu atât mai puţin geografi a instaurat ZACA. Acum, ZACA nu este un personaj rău din desene aminate aşa cum sună, ci este abrevierea pentru Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului.  Înainte să ne apucăm să discutăm o să va las mai jos o hartă... Cam asta este zona centrală în vederea PMB. Părţile proaste pe care le văd sunt următoarele:  - zona centrală cam trage stânga. (Cotroceni e un reper prea "vestic") - mă aşteptam ca limita sudică să fie Bld. Mărăşeşti. Dar ea merge până la Tineretului cu toate că îmi pl...

Acum ceva timp, a apărut un domn, care are un restaurant de fast food sau ceva de genul, cu o mişcare cu hashtag #sîeu, care se plângea că Moldova nu are nici măcar un km de autostradă.  Nu că în restul ţării am avea multe autostrăzi. Avem una până la Constanţa, şi încă două A1 respectiv A3 care sunt mai degrabă nişte segmente de drum de mare viteză.  Revenind la Moldova :   Ceea ce vedeţi mai sus, reprezintă toate drumurile din Moldova. Drumuri, naţionale, judeţene şi comunale. Aici nu sunt trecute drumurile de exploatare şi altele de acest tip. Dupa cum se observă sunt anumite locuri unde culoarea roşie este mai pregnantă. Acest lucru se petrece în jurul marilor oraşe dar vom reveni la această idee mai târtziu. Acum trebuie să trecem prin filtrul gândirii faptul că din drumurile cu roşu de mai sus doar câteva sunt drumuri principale, cu valori mari de tranzit. Pe lângă acest lucru trebuie luată în calcul şi calitatea drumurilor.  Ei, abia...

Mai jos vă voi prezenta două hărţi. Pe una dintre ele aţi mai vazut-o. Ambele au acelaşi scop (reliefarea utilizării terenului) şi ambele sunt făcute pe aceiaşi zonă. Judeţul Călărasi. Ceea ce vedeţi mai sus este varianta cea mai folosită, cea corectă, relizată cu datele Corine Land Cover pe anul 2012 şi care prezintă toate elementele din cadrul utilizării terenului. Procesul se face simplu ; se indroduc date CLC, se categorisesc ca mai apoi sa se introducă legenda şi să se înlăture elementele care nu corespund. La ea se mai adaugă, reţeaua hidrografică, reţeaua de transport dar şi numele localităţilor pentru o acurateţe mai mare.  Iar aceasta, este un experiment. Unul pe care cea mai multă lume îl va eticheta drept incorect. Ceea ce poate să fie adevărat. Însă la fel de adevărat este că per ansamblu ceea ce ne arată această hartă, ne arată şi cea de mai sus. A fost efectuată cu un layer de tip vector cu date despre vegetaţie care a fost împărţit după cum observaţi în ...

Ruta Bucureşti - Constanţa. Se poate face pe două feluri. Pe autostradă, sau pe Drumurile Naţionale DN3 şi DN3A. Dar noi toţi folosim autostrada. Pentru că dacă tot ne-au făcut-o, e si amintire de pe vremea lui "Ceao"... O amintire proastă dacă ne gândim cum arată tronsonul acela de autostradă azi. Tocmai pentru cum arată autostrada pe anumite tronsoane ar trebui să luam în calcul şi varianta veche. Ce vedeţi mai sus este imaginea per ansamblu. Vedeţi traseul relativ lipsit de sinuozitate şi paralel al celor două.Acest lucru a fost permis de condiţiile de relief pe care le vom accentua puţin, ceva mai jos. Într-adevăr autostrada are curbe deschise, largi, are două benzi şi limita de viteză la 130 km/h. Dar vara când se aglomerează încă de pe centură? Şi dacă nu ai treabă tocmai la Constanţa? Pentru ca daca vrei sa te duci la mare pe DN poate fi mai liber. Dar la Feteşti, tot se strică treaba. Dar cei care au treabă la Lehliu, Fundulea, Dâlga, Dor Mărunt, nu necesită ...

Judeţul Sibiu, din Regiunea de Dezvoltare Centru, situat in Transilvania, are o suprafaţă de 5.432 km². Vecinii săi sunt Braşov, Argeş, Vâlcea,Alba şi Mureş ( în sensul acelor de ceasornic) Din perspectivă economică este unul din cele mai dezvoltate judeţe din România şi unul din cele mai dezvoltate din Regiunea Centru. Numărul locuitorilor este de cca. 375000 de locuitori iar 147000 dintre aceştia se găsesc în reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume. Mai sus, avem o hartă cu judeţul, care conţine, cele mai importante localităţi, principalele axe de transport, unde remarcam Autostrada A1 (tronsonul Sibiu-Deva) dar şi alte drumuri naţionale printre care cele mai importante sunt  E81  ( Satu Mare - Zalău - Cluj - Sebeș -Sibiu- Râmnicu Vâlcea - Pitești) ;  E68  ( Arad - Deva - Sebeș -Sibiu- Făgăraș - Brașov ) ;  DN1  ( București - Ploiești - Brașov -Sibiu- Alba Iulia - Cluj - Orade a) ;  DN7  ( București - Râmnicu Vâlcea -Sibiu- Deva - ...

Oraşul Corabia se află in judeţul Olt, si are o populaţie de puţin peste 16000 de locuitori. Are în compontenţă şi satele Vârtopu şi Tudor Vladimirescu. Din punct de vedere al reliefului se află la contactul dintre Câmpia Romanaţilor şi Lunca Dunării, de aici specific relieful de câmpie. Principala sa funcţie este cea agricolă acum. În timpul regimului comunist Portul din Corabia era încă deschis şi juca un rol important în comerţul cu cereale din zonă. Tot pe teritoriul UAT Corabia se află şi ruinele cetăţii Sucidava, din vremea dacilor şi mai sunt ruine şi ale piciorului de pod ridicat peste Dunăre în secolul 4.  Mai sus avem reprezentat fostul port de pe Dunăre, calea ferată ce se opreşte în dreptul lui, iar în marginea oraşului (haşurat cu gri) avem 3 microzone industriale.  Portul fiind închis, nu apare pe datele Corine Land Cover din 2012, însă remarcăm terenul destinat agriculturii, zonele viticole pe văile cu pantă mică, dar şi zonele funcţionale urbane ...