The Geographic Eye

Iasiul a fost in trecut capitala Modovei, însă putem spune că a „păstrat” şi astăzi acest statut, prin importanţa socio-economică pe care o are pentru toată regiunea. Iaşiul este un oraş multi-funcţional cu dinamici multiple şi funcţii precum cea culturală, educaţională, rezidenţială. Oraşul este într-o continuă dezvoltare, care se observă şi pe cifre şi în peisaj. Astfel, în 2011 Iașiul avea undeva la 290.000 de locuitori, ca astăzi să depăşească 370.000, doar în limita oraşului, deoarece zona metorpolitană 507.000 de locuitori. De altfel, se vorbeşte că spaţiul în oraş este destul de ocupat, preţurile terenurilor si ale chiriilor încep să crească, şi devine destul de greu să fie indentificate stucturi de tip brownfield, cu atât mai puţin greedfield. Aşa că soluţia a fost dezvoltarea oraşului în afara limitelor sale administrative, adică în zona metropolitană. Un exemplu în constă Miroslava unde sectorul terţiar a avansat foarte mult. Acest flux de populatie care a venit din alte or...

Mai jos, sunt ataşate 3 reprezentări grafice despre spaţiile verzi din sectorul 4. Prima dintre ele este o clasificare supervizată în 4 clase a sectotului 4, în care am vrut să scot în evidenţă zonele verzi, pe care mi-a plăcut să îî numesc informal "plămânii verzi" din sudul oraşului, deoarece în nord există alte spaţii verzi. Astfel aceste zone de vegetaţie, cu lacurile aferente, fiind vorba de Parcul Carol, Parcul Tineretului şi Delta Văcăreşti pe lângă utiliatea socială pe care o au, sunt benefice si pentru calitatea aerului. Fiind atât de aproape unul de altul şi formând o oarecare continuitate, în jurul lor acestea generează topoclimate.  Fiecare dintre cele 3 zone au o istorie care merita spusă pe larg, dar mă voi rezuma să trasez câteva repere :  - Parcul Carol a fost amenajat în urma demersul Ministrului Domeniilor Ion N. Lahovari, procesul desfăşurându-se pe durata a 6 ani până în 1906. Parcul fusese amenajat cu ocazia 40 de domnie a lui Carol I. A suferit 3 schimbă...

Institutul Naţional de Statistică are mai multe date cu privire la fondul forestier. Cu puţin timp în urmă am decis să arunc o privire pe aceste seturi de date, în urma a tot ceea ce am auzit, văzut, citit de-a lungul anilor. Am început să mă uit pe toţi indicii de acolo, dar dintre aceştia, doar 2 mi-au atras atenţia în mod special. Suprafaţa fondului forestier şi volumul lemnlui recoltat.  Am ales o distanţare temporală de 18 de ani, pentru că eram sigur că dacă merg până în 1990 cu datele o să găsesc discrepanţe colosale. Astfel, anii aleşi sunt 2000, respectiv, 2018. Am încercat pe cât posbil să păstrez aceleaşi praguri. După cum vedeţi, în ambele situaţii judeţele cu cele mai multe mii de hectare împădurite sunt Suceava şi Caraş-Severin. Totuşi aparent judeţul Bistriţa-Năsăud, are o suprfaţă împădurită mai mare in 2018, decât cu 18 ani în urmă, în timp ce Prahova a pierdut un loc în ierarhie, din pricina defrisărilor din zona montană a judeţului, mai precis în extremitatea nor...

Astăzi una din cele mai selecte zone ale oraşului, zona dintre Piaţa Victoriei, Piaţa Dorobanţi şi Piaţa Charles de Gaulle, nu exista, aşa cum o ştim noi, până la 1912. Unde astăzi se bifurcă Şoseaua Kiseleff şi Bulevadrul Aviatorilor, Şos. Jianu pe atunci, sau la capul Podului Mogoşoaiei avea să apară una din cele mai coerente parcelări din Bucureşti. Zona a fost intens studiată, trasată şi planificată în ad doua jumătate a secolului XIX de către personaje precum  maiorul Pappasoglu sau F riedrich Jung (ofiţer austriac). Toate aceste procese derulate de cei doi aveau să servească drept "studii de fezabilitate" pentru ce urma să vină mai târziu. Trama stradală nu era atât de densă, fiind trasate doar câteva alei, Blank A şi B dar şi strada Paris, care urma să fie prelungită ulterior spre strada Paris.  Parcelarea propriu zisă avea să aibe loc în anul 1912 când Alexandru Filipescu nepotul unui boier cu acelaşi nume dar deosebit de porecla "Vulpe" avea să decida ca...

GIS-ul şi teledetecţia pot fi foarte bine folosite în agricultură, fie pentru un management mai bun al terenurilor, sau pentru analize de productivitate, sau orice studii. De altfel studenţii de la agronimie au nişte cursuri de GIS, şi probabil ei ştiu mai bine decât un geograf cum să utilizeze aceste tehnologii în scop agricol.  Mie îmi vin în minte mai multe chestii. Unele din ele le-am folosit şi eu, şi aici mă refer la hărţi cu date de vegetaţie sau Corine Land Cover, cum sunt cele din articolul dedicat judeţului Călăraşi, sau cartarea manuală a arealelor.  În afara acestor mijloace de se poate apela la diverse tehnici de teledetecţie cum ar fi NDVI şi derivatele, ARVI, SAVI, etc. dar şi o simpa imagine satelitară care să fie trecută în combinaţia de benzi, potrivită, poate fi foarte explicită.  De asemea se poate apela la alte imagini, clasificate supervizat sau nesupervizat.  Enable Ginger Cannot connect to Ginger Check your i...

Regiunea Vest este in top 3, cele mai bogate regiuni de dezvoltare din România. De fapt, se bate cu Regiunea Centru pentru un loc doi, situat la mare distantă de "leaganul civilaziţiei" al regiunilor de dezvoltare din toată lumea... Bucureşti - Ilfov.  Această regiune are toate treptele majore de relief şi de activităţi, de la zone de câmpie în vest,  şi ocupaţii agricole în judeţele Arad şi Timiş, până la ocupaţii specificile zonelor montane, pomicultură, turism montan, agro-turism şi altele. La îmbinarea celor două cu precădere, în zona de deal ce face tranziţia între şes şi munte sunt multe domenii viticole, care sunt prezente şi în zona de câmpie din vest, la Recaş, Buziaş, Silagiu, dar şi la Mâsca şi Păuliş.   Oraşele reşedinţă de judeţ, au şi ele un grad de dezvoltare destul de bun, este clar că Timişoara este lider, urmată de Arad. În cele două oraşe s-a mai păstrat o parte din industrie, sau au avut loc dinamici de tranziţie de la industrie grea la in...

Clasificarea nesupervizată este procesul în care rezultatele (grupări de pixeli cu caracteristici comune) se bazează pe analiza software a unei imagini fără ca utilizatorul să furnizeze clase de eșantion. Computerul folosește tehnici pentru a determina ce pixeli sunt înrudiți și îi grupează în clase. Maximul pe care îl poate face utilizatorul este să încerce să aleagă combinaţia de benzi potrivită, deci poate face mai multe teste, şi de asemnea poate alege numărul de clase.  Precizia, acurateţea, corectitudinea acestui proces, poate varia în funcţie de calitatea imaginii, combinaţia spectrală şi numărul de clase ales. Mai jos, două exemple.  1. Curtea de Argeş. O clasificare nesupervizată relativ corectă. 2. Buşteni. Clasificare nesupervizată, foarte vagă, unde formele nu se disting, mai degrabă, incorectă.  3. Zona Greaca, judeţul Giurgiu. Arată bine. E corectă. Cât de cât. *** două menţiuni*** . 1. Nu am reuşit în nici un fel să scot spa...